Tradiția democratică în țările occientale

Studiul de fata isi propune a analiza modalitatile in care conceptul de „democratie” este pus in practica in prezent, precum si evolutia de-a lungul timpului a viziunilor asupra acestuia. Pornind de la conceptul de „regim politic”, vom incerca o clasificare a regimurilor politice contemporane, insistand asupra tipurilor de regimuri democratice. Pentru a clarifica intr-o masura mai mica sau mai mare conceptul, implicatiile si trasaturile democratiei moderne (care a parcurs un drum lung de la polis-ul grecesc), fara pretentia de a epuiza subiectul, vom analiza din punct de vedere comparativ doua sisteme pe care le-am considerat reprezentative din punct de vedere al traditiei democratice-Franta si Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord-avand in vedere contextul istoric general ce a dus la caracteristicile actuale ale regimurilor si institutiile fundamentale ale statului.

Capitolul I: Regimul politic

1.1 Conceptul de “regim politic”

Cunoasterea si intelegerea mecanismului de formare, organizare si functionare a vietii sociale, indeosebi a celei politice, impune cu necesitate, pe langa studiul celorlalte componente ale sistemului politic,si pe cel al regimului politic.Problematica definirii regimului politic intereseaza in aceeasi masura pe juristi, oameni politici, politologi, dar si pe cetateni - fapt ce vine sa probeze importanta atat teoretica dar mai ales practica. ce se acorda acestui element al sistemului politic contemporan.

In randul politologilor, in definirea si clasificarea regimurilor politice nu exista un punct de vedere unitar. Toti insa abordeaza definitia respectiva, de pe pozitiile teoriei institutiilor, dar concep si folosesc aceasta teorie in moduri diferite.

O asemenea abordare a definirii regimului politic a generat in cadrul politologilor, doua orientari distincte.

a)O prima orientare are in centrul sau pe vestitii politicieni M.Duverger si G.Burdeau, ce definesc in exclusivitate pe baza teoriei institutionale regimul politic. In cadrul institutiilor politice, ei iau ca element principal partidele politice.

''Cel ce cunoaste dreptul constitutional si ignora rolul partidelor politice -scrie M. Duverger- are o imagine falsa despre regimurile politice contemporane .

In acelasi spirit, G.Burdeau spune: "In zilele noastre, pentru a caracteriza regimul care functioneaza in stat nu trebuie sa ne mai intrebam pe ce baza - parlamentara sau prezidentiala - se infaptuieste diviziunea puterilor, ci trebuie mai intai lamurita calitatea partidelor, structura lor si scopurile lor" . Mergand consecvent pe linia institutionalista a definirii regimului politic, M.Duverger conchide ''Totalitatea institutiilor politice, care functioneaza in tara respectiva, intr-o anumita perioada, constituie regimul ''politic . Desi pune in centrul institutiilor politice partidul politic, M. Duverger concepe regimul politic ca o interdependenta directa a tuturor institutiilor politice. De asemenea, el arata stransa corelatie dintre regimul politic si institutiile sociale, economice si cuturale.

Extrem de complexa se dovedeste a fi constructia definirii regimului politic la G.Burdeau. Pentru G.Burdeau, regimul politic se defineste prin "totalitatea normelor, adoptate sau pur si simplu practicate in tara respectiva cu ajutorul carora se infaptuieste conducerea oamenilor" .

La o prima analiza, s-ar parea ca G.Burdeau paraseste linia institutionala in definirea regimului politic, intrucat principalul izvor al normelor care reglementeaza infaptuirea puterii este interactiunea dintre institutiile politice si cele sociale, definitia sa este, asa cum singur recunoaste", o definitie institutionala extinsa'' .

Conceptiei institutionaliste ii apartine si cea a lui M.Lesage. Dupa opinia sa "definirea si studirea regimului politic reprezinta studirea relatiilor existente intre toate categoriile de institutii, in procesul adoptarii deciziilor politice."

b)Pozitiile institutionalismului pur, exclusivist se dovedesc a fi inaccesibile pentru alti politologi, ce au ca lider pe R.Aron.

Pentru R.Aron "regimul politic nu se reduce la simpla combinare de institutii" .Aceasta orientare, desi pastreaza in definirea regimului politic elementele institutionale, aduce in sprijin si alte componente, dand astfel o imagine mult mai complexa si mai realista despre natura si rolul regimului politic in societate.