Cuprins
- ACTIVITATEA DE TURISM PE PLAN 1
- MONDIAL
- FACTORII DE INFLUENTARE 3
- ALTE CRITERII DE CLASIFICARE 4
- A TURISMULUI
- TURISMUL-COMPONENTA A 4
- COMERTULUI EXTERIOR
- MARILE BAZINE TURISTICE ALE TEREI 5
- BAZINELE TURISTICE 8
- TURISMUL ÎN ROMÂNIA 9
- TURISMUL PE LITORAL 10
- TURISMUL ÎN DELTA DUNARII 10
- TURISMUL MONTAN 11
- TURISMUL BALNEAR 11
- TURISMUL ÎN MOLDOVA 12
- TURISMUL-REZERVATIILE PEISAGISTE 13
- DAUNELE PROVOCATE DE TURISM 16
Extras din referat
Activitatea De Turism Pe Plan Mondial
Turismul, Ca Fenomen Economic Si Social, A Cunoscut DezvoltAri Spectaculoase, Explozive În Cea Dea Doua JumAtate A Secolului Xx. DorinTa De A CAlAtori Si De A CunoaSte Lucruri Noi Este CunoscutA ÎncA Din Antichitate, Chiar DacA La Început Aceste DorinTe Aveau Ca Scop Principal RAzboiul, Cuceririle De Noi Teritorii Sau Schimburile Comerciale.
Poate Primii Care Si-au Dorit SA CAlAtorescA Mult Si Au Înlesnit CAlAtoriile Au Fost Vechii Greci. Ei Încheiau Contracte De Vizite Reciproce,Prieteneau Oameni De AceaSi OcupaTie, DobAndind În Acest Fel SiguranTa CAlAtoriei. Acest Contract De Vizitare Se Putea MoSteni Din TatA În Fiu.
Au Fost Antrenate Mase Relativ Mari De Oameni Pentru Vizitarea Locurilor Sfinte, BAilor Curative,A Locurilor De DesfASurare A Jocurilor Festive. Deosebit De ImportantA Era CirculaTia Spre BAile Curative La Roma, OraSul Având 854 BAi Populare Si 14 BAi De Lux. Primul Ghid Turistic Apare La 1130, Scris De Aimeri Picaud, Un CAlugAr Francez.
De-a Lungul Timpului, Încep SA Se Diversifice MotivaTiile De CAlAtorie, Conturându-se Tot Mai Mult Activitatea De Turism, DeterminatA De AcTiuni Religioase, Folosirea BAilor Curative, DeplasArile Calfelor Si StudenTilor CAtre Centrele Universitare, CAlAtorii CAtre Lumi Noi Etc. În Paralel Cu CreSterea Traficului De CAlAtori, S-a Dezvoltat Si Industria HotelierA, ComunicaTiile, Transportul, ActivitATi Destinate Turismului.
Transformarea CirculaTiei De CAlAtori În Turism Propriu-zis A Început O DatA Cu Secolul Xix Si S-a Manifestat, În Primul Rând,
Prin CreSterea NumArului De CAlAtori Englezi Ce Se Îndreptau În Mod Special În FranTa, ElveTia, Italia. De-a Lungul Anilor, Turismul A CApAtat Diverse DefiniTii, Unele Punând Accent Mai Ales Pe Latura De Agrement.
Astfel M. Peyromaure Deborg Definea Turismul Ca Fiind AcTiunea, DorinTa, Arta De A CAlAtori Pentru Propria PlAcere; În 1880 E-guy Frenler Preciza CA ,,Turismul, În Sensul Modern Al Cuvântului, Este Un Fenomen Al Timpurilor Noastre, Bazat Pe CunoaSterea NecesitATii De Refacere A SAnAtATii Si Schimbare A Mediului ÎnconjurAtor, Cultivarea Sentimentului Pentru FrumuseTile Naturii, Ca Rezultat Al DezvoltArii ComerTului, Induistriei, Precum Al PerfecTionArii Mijloacelor De Transport.
În Sensul Actual, Turismul A CApAtat Un ConTinut Mult Mai Compex Din Punct De Vedere Economic, Social Si Spiritual.
Turismul PrezintA Ansamblul De MAsuri Puse În Aplicare Pentru Organizarea În DesfASurarea Unor CAlAtorii De Agrement Sau În Alte Scopuri, Realizate, Fie Prin Intermediul Unor OrganizaTii, SocietATi Sau AgenTi SpecializaTi, Fie Pe Cont Propriu, Pe O DuratA LimitatA De Timp, Precum Si Industria Care Concura La Satisfacerea Nevoilor Turistice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Activitatea de Turism pe Plan Mondial.doc