Baza tehnico-materială turistică

Referat
9.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Turism
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2110
Mărime: 18.99KB (arhivat)
Publicat de: Cornel Marinescu
Puncte necesare: 10
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ionescu Ion

Cuprins

  1. 1. Baza tehnico-materiala turistica  definire
  2. 2. Structuri de primire turistice  clasificare si dinamica
  3. 2.1. Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica
  4. 2.2. Structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica
  5. 2.3. Structuri de primire turistice cu functiuni de agrement
  6. 2.4. Structuri de primire turistice cu functiuni de transport

Extras din referat

1. Baza tehnico-materiala turistica  definire

Baza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.

Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.

In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.

Valorificarea patrimoniului turistic al unei tari, regiuni sau zone geografice etc., implica in prealabil asigurarea unor conditii minime pentru deplasarea, sejurul si petrecerea agreabila a timpului de catre turisti. Imbinarea acestor elemente minime are ca rezultat polarizarea fluxurilor turistice spre acele destinatii care ofera vizitatorilor cea mai mare satisfactie intr-o calatorie de vacanta.

Pentru ca un teritoriu sa poata fi declarat de interes turistic, potentialul sau turistic trebuie sa raspunda la doua cerinte esentiale:

§ sa dispuna de resurse naturale si de alte elemente de atractie preferate de turisti (istorice, cultural-artisitce etc.);

§ sa dispuna de posibilitati de acces, de transport, de cazare, de alimentatie, de unitati comerciale, de instalatii, de alte amenajari adiacente etc., intr-un cuvant de baza materiala si de infrastructura necesara pentru a asigura activitatile turistice.

Desfasurarea activitatilor turistice la nivelul exigentelor contemporane si in pas cu mutatiile in perspectiva ale volumului si intensitatii cererii turistice interne si internationale, nu se poate realiza prin urmare fara existenta unei baze materiale turistice si a unei infrastructuri tehnice si sociale adecvate, care sa puna in valoare resursele turistice si antropice de care dispune un teritoriu.

2. Structuri de primire turistice  clasificare si dinamica

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica in functie de caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate.

Clasificare structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificatul de clasificare.

Structurile de primire turistice se clasifica astfel:

§ structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri-apartament, moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, camere de inchiriat in locuinte familiale, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;

§ structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate in statiuni turistice, precum si cele administrate de societati comerciale de turism, restaurante, baruri, unitati de fast food, cofetarii, patiserii si care sunt atestate conform legii;

§ structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: cluburi, cazinouri, sali polivalente, instalatii si dotari specifice agrementului turistic;

§ structuri de primire turistice cu functiuni de transport:

1. transport rutier: autocare etc.;

2. transport feroviar: trenulete, trenuri de cremaliera etc.;

3. transport fluvial si maritim: ambarcatiuni cu scop turistic;

4. transport pe cablu: telecabine, teleschi etc.;

§ structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear: unitati de prestari de servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexurilor de turism balnear  cladiri care includ in acelasi edificiu ori in edificii legate fizic sau functional structuri de primire turistice (de cazare, de alimentatie si de tratament balnear, eventual de agrement).

2.1. Structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica

Intr-o zona, statiune, localitate etc., turismul se poate dezvolta satisfacator numai in ipoteza ca exista suficiente posibilitati pentru cazare (odihna), alimentatia si agrementarea vizitatorilor. De aceea, din formele de baza materiala, capacitatile de cazare conditioneaza, poate in cea mai mare masura, volumul activitatii turistice, desi anumite categorii de vizitatori care sosesc intr-o localitate de interes turistic nu recurg intotdeauna la serviciile obiectivelor de cazare.

Prin capacitati de cazare se inteleg acele dotari de baza materiala care asigura innoptarea si odihna turistilor pe o anumita durata de timp, in baza unor tarife determinate, diferentiate in functie de gradul lor de confort, perioada de an (sezonul) in care sunt solicitate serviciile de cazare etc. Capacitatea de cazare cuprinde totalitatea formelor de cazare care, in vederea asigurarii unui sejur cat mai atractiv, ofera turistilor conditii optime de innoptare, indeplinid dupa caz si alte functii de domiciliu temporar (alimentatia, agrementarea, igiena etc.).

In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica, clasificate astfel:

1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;

3. moteluri de 3, 2, 1 stele;

4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;

5. hosteluri de 3, 2 stele;

6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;

7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;

8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;

9. sate de vacanta de 3, 2 stele;

10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;

11. popasuri turistice de 2, 1 stele;

12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;

13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);

14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;

15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

Preview document

Baza tehnico-materială turistică - Pagina 1
Baza tehnico-materială turistică - Pagina 2
Baza tehnico-materială turistică - Pagina 3
Baza tehnico-materială turistică - Pagina 4
Baza tehnico-materială turistică - Pagina 5
Baza tehnico-materială turistică - Pagina 6
Baza tehnico-materială turistică - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Baza Tehnico-materiala Turistica.doc

Alții au mai descărcat și

Turismul de Recreere în Zona Geografică Brăila-Galați

CAPITOLUL I 1.Poziţia geografică Judeţul Galaţi este situat în partea central-estică a ţării noastre, desfăşurându-se intre 45o25’ şi 46o10’...

Potențialul turistic al orașului Iași

INTRODUCERE Nicolae Iorga, îşi exprimă nedumerirea că "sunt români care n-au fost niciodată în Iaşi, deşi n-ar trebui să fie niciunul, căci cine...

Turismul în Județul Maramureș

CAP.1 Turismul-fenomen economic si social 1.1 Notiuni introductive Turismul, ca fenomen economic si social, a cunoscut dezvoltari spectaculoase,...

Politica de Preț

ARGUMENT Am ales această temă deoarece prețul ca instrument de marketing depașește cu mult dimensiunile sale strict economice, conferindu-i...

Analiza Potențialului Turistic al Județului Iași

1.1. ZONA MUNICIPIULUI IAŞI Având în vedere că este vorba de un oraş, elementul de bază al fondului turistic este cel istoric şi cultural,...

Turismul rural în comuna Bran

Turismul rural, ecologic si cultural în comuna Bran Pe baza experienteiternationale si a practicilor întâlnite în ultimii ani, în România sunt...

Criterii minime privind clasificarea pensiunilor turistice

Criterii de clasificare pentru pensiuni de 4 si 5 margarete Generalităţi • Clădirile,inclusiv anexele,trebuie să se prezinte in stare foarte...

Baza tehnico-materială a Județului Cluj

Baza tehnico-materială a turismului, numită generic şi structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se...

Te-ar putea interesa și

Turismul montan în județul Brașov - Studiu de caz Râșnov

Turismul montan reprezintă o activitate foarte apreciată de către turiştii din întreagă lume. În ultimul a secol a cunoscut dezvoltări la scară...

Propuneri de Dezvoltare a Activitatii Turistice din Calimanesti-Caciulata

Introducere Motto: “Turismul nu reprezinta doar o modalitate simpla pentru realizarea de activitati comerciale; el este, de asemenea, o...

Dezvoltarea turismului balnear în stațiunea Călimănești prin prisma SC Sind România SRL sucursala Căciulata

INTRODUCERE Turismul reprezintă, prin conţinutul şi rolul său, un fenomen caracteristic al civilizaţiei actuale, intercorelat cu celelalte...

Strategii de Marketing - Hotel Parc Mamaia

CAPITOLUL 1 TURISMUL ÎN ECONOMIA NAŢIONALĂ 1.1 LOCUL ŞI ROLUL TURISMULUI ÎN ECONOMIE În noianul de transformări produse în viaţa...

Direcții de dezvoltare a turismului în România

INTRODUCERE Predicţiile pentru următoarele decenii şi strategiile cu caracter prospectiv, indiferent de ce zona a globului este vorba, arată că...

Strategii de dezoltare a zonei Horezu

INTRODUCERE În această lucrare vreau să evidențiez oferta turistică actuală a orașului Horezu, care se compune din mai multe elemente și anume un...

Studiu de caz privind analiza resurselor și activității turistice din Bucovina

INTRODUCERE Bucovina este un loc care te răsplăteşte la fiecare pas, în orice perioadă a anului. Pădurile adînci şi apele cristaline sub cerul de...

Dezvoltarea Turismului în România

CAPITOLUL I CAPITOLUL I Premisele dezvoltării turismului în România Vocaţia turistică a României este determinată de varietatea şi complexitatea...

Ai nevoie de altceva?