Dezvoltarea Regională în România din Perspectiva Industriei Turistice

Rezumat

Industria turistică constituie un factor determinant, cu aport la cresterea PIB, la echilibrarea balanţei de plăţi externe, precum şi la ameliorarea calităţii vieţii. Acest sector poate reprezenta cel mai important generator de locuri de muncă, constituindu-se ca o sursă principală de redresare economică a acelor regiuni care dispun de resurse turistice importante şi le exploatează corespunzator. Diversitatea acţivităţilor ce dau conținut prestaţiei turistice, precum şi prezenta unora dintre ele în structura altor ramuri şi sectoare ale economiei, conferă turismului caracterul unei ramuri de interferenţă, având legături complexe şi de amploare cu celelalte ramuri economice, legături care trebuie avute în vedere la elaborarea unei strategii regionale durabile de dezvoltare a turismului. Turismul contribuie la valorificarea superioară a resurselor, la stimularea dezvoltării economice, la perfectionarea structurilor sociale, la îmbunătăţirea condiţtiilor de viaţă, acţionând ca un element dinamizator al sistemului economico-social global.

Politica regională porneşte de la aprecierea ca amenajarea spaţiului constituie un instrument important în cristalizarea identităţii europene în modificările intervenite în structurile economice şi sociale ale ţărilor din aceasta zonă şi în relaţiile lor cu alte părţi ale lumii ce impun o anumită organizare a teritoriului.

The tourism industry is a key facţor, the contribution to GDP growth, the balance of payments and improve the quality of life. This sector may be the most important generator of jobs, representing it as a primary source of economic recovery to those regions which have significant tourism resources and operated properly. Diversity of tourism acţivities giving prestanţei content and structure of this some of them in other industries and economic sectors, tourism gives the characţer an industry interference with complex and extensive links with other economic sectors, links should be considered in developing a regional strategy for sustainable tourism development. Tourism contributes to higher recovery of resources to stimulate economic development, the improvement of social structures, to improve condiţtiilor life, acţing as a more dynamic element of the overall socio-economic system.

Regional policy is based on the spatial assessment is an important tool in the crystallization of European identity in changes in economic and social structures of countries in this area and their relations with other parts of the world require some planning.

Cuvinte cheie: dezvoltarea României, dezvoltare regională, turism, servicii turistice.

1. Conceptul de dezvoltare regională şi politica de dezvoltare regională.

Dezvoltarea regională poate fi definită ca un ansamblu de măsuri ce urmăresc impulsionarea şi diversificarea activităţilor economice, stimularea investiţiilor în sectorul privat, contribuţia la reducerea şomajului şi nu în cele din urmă să conducă la o îmbunătăţire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicată politica de dezvoltare regională s-au înfiinţat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei.

Politica de dezvoltare regională reprezintă un ansamblu de măsuri planificate şi promovate de autorităţile administrației publice locale şi centrale, în parteneriat cu diverși actori (privaţi, publici, voluntari), în scopul asigurării unei creşteri economice, dinamice şi durabile, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă. Principalele domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea întreprinderilor, piaţa fortei de muncă, atragerea investiţiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor, îmbunătăţirea infrastructurii, calitatea mediului înconjurator, dezvoltare rurală, sanatate, educaţie, învăţământ, cultură.

Principiile care stau la baza elaborării şi aplicării politicilor de dezvoltare regională sunt:

• descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al comunităţilor regionale;

• parteneriatul între toți actorii implicaţi în domeniul dezvoltării regionale;

• planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe şi proiecte) în vederea atingerii unor obiective stabilite;

• cofinanţarea - contribuţia financiară a diverşilor actori implicaţi în realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare regională.

• Turismul local şi dezvoltarea regională

2. Dezvoltarea regională şi UE

Am considerat necesară în cadrul acestei lucrări abordarea dezvoltării regionale şi în Uniunea Europeană din două motive:

1. Uniunea Europeană are o experienţă îndelungată în acest domeniu, a aplicat politica de dezvoltare regională cu rezultate foarte bune promovând în mod sistematic o restructurare a obiectivelor urmărite, a principiilor de alocare a fondurilor structurale şi a fondului de coeziune în scopul creşterii eficienţei utilizării acestor fonduri;

2. În procesul de aderare la Uniunea Europeană în perioada post-aderare strategia şi politica de dezvoltare regională a României, urmează reperele modelului european bazat pe convergenţă, competitivitate şi cooperare.

Politica regională a Uniunii Europene este un instrument central al coeziunii, deoarece se adresează factorilor economici şi sociali care provoacă disparităţile regionale. Regiunile cele mai sărace ale Uniunii pot ajunge din urmă celelalte regiuni prin reconversia şi restructurarea procesului elaborării acţivităţilor economice. Referitor la reforma politicii de coeziune economică şi socială, putem spune că aceasta cuprinde detaliate obiectivele politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013 precum şi liniile directoare pentru ajutoarele de stat ce au fost și vor fi acordate în aceasta perioada. Strategia si resursele politicii de coeziune vor fi grupate în trei noi obiective prioritare pentru acţiuni structurale:

- Obiectivul 1 – convergenţa;

- Obiectivul 2 - competitivitatea regională şi ocuparea profesională;

- Obiectivul 3 – cooperarea transfrontalieră.

De asemenea, reglementările fondurilor structurale vor suferi modificări fiind propus regulamentul care stabileşte prevederile generale pentru două fonduri structurale (FEDR si FSE) şi pentru Fondul de Coeziune (FC). Mai mult, acolo unde este vorba de investiţii de anvergură, programele europene pot juca un rol catalizator în mobilizarea co-finanţării impreună cu statul român şi instituţiile financiare internaţionale (BERD, BEI, BM).