Cuprins
- 1. Concepte şi definiţii legate de turism
- 1.1. Turismul 2
- 1.2. Subiecţii relaţiilor turistice 2
- 1.3. Forme de turism 3
- 2. Turismul românesc
- 2.1. Resursele turistice ale României 5
- 2.2. Produsul turistic românesc 7
- 3. Programe şi aranjamente turistice
- 3.1. Montajul aranjamentelor turistice 9
- 3.2. Principalele programe şi aranjamente turistice : 10
- 1. Sejururi pe litoral şi vacanţe la munte 10
- 2. Tratamente în staţiunile balneoclimaterice, precum şi în clinicile cu terapii originale româneşti 15
- 3. Circuite în anumite zone de interes cultural şi istoric17
- 4. Acţiuni de vânătoare şi pescuit 18
- 5. Team Building 20
- 6. City Break 22
- 4. Concluzii
- 4.1. Locul turismului în economia naţională 24
- 4.2. Rolul social al turismului 24
- 5. Bibliografie 26
Extras din referat
EVENIMENTE ŞI ARANJAMENTE TURISTICE SPECIALE ÎN INDUSTRIA TURISMULUI
I. CONCEPTE ŞI DEFINIŢII LEGATE DE TURISM
1.1. Turismul
Termenul de turism işi are originea în semnificaţiile urmatoarelor cuvinte latinesti:
- tornare = a se întoarce
- turnus = o mişcare circulară ce nu presupune schimbarea rezidenţei.
Turismul este o latura a sectorului terţiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfasurarea calătoriilor de agrement, recreere sau deplasărilor de persoane la diferite congrese şi reuniuni, include toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum şi de servicii ale turiştilor.
Turismul include activitatea unei persoane care calătoreşte în afara mediului său obişnuit pentru mai puţin de o perioadă suficientă de timp şi al carui scop este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul de vizitare.
Activitatea turistică are un caracter dinamic, ea modificându-se odată cu schimbările ce au loc în cadrul economiei naţionale.
Turismul este o ramură de interferenţă (are legături cu multe alte sectoare de activitate economică) şi o ramură de consecinţă (se sprijină pe rezultatele obţinute în alte ramuri de activitate).
1.2. Subiecţii relaţiilor turistice
Conform recomandărilor Conferinţei Mondiale a Turismului, în activitatea turistică se utilizeaza cu termenul de vizitator, orice persoană care se deplasează într-un loc, altul decât acela al mediului său obişnuit pentru mai puţin de 12 luni şi al carui scop de calătorie este altul decât exercitarea unei activităţi remunerate la locul vizitat. Acest termen de vizitator include alţi 2 termeni specifici, respectiv turistul şi excursionistul
Turistul este acea persoană care călătoreşte pentru cel puţin 24 de ore şi care înnoptează într-o unitate de cazare.
Excursionistul reprezintă acel vizitator temporar al cărui sejur este mai mic de 24 de ore.
1.3. Forme de turism
Criterii :
1. După locul de provenienţă a turiştilor exista:
- turism naţional emiţător (pasiv, de trimitere) = import de turism ;
- turism internaţional receptor (activ, de primire) = export de turism ;
2. După gradul de mobilitate al turismului se practică:
- turism de sejur:
- rezidenţial (staţionarea mai mult de 1 lună) ;
- de durată medie (când staţionarea este mai mică de 30 zile) ;
- scurt (1-3 zile) ;
- turism itinerant, presupune o mişcare permanentă;
- turismul de tranzit, este motivat de necesitatea cunoaşterii unei ţari.
3. După momentul şi modul de angajare a prestaţiilor turistice, există:
- turism organizat (contractual);
- turism neorganizat;
- turism semiorganizat.
4. După modul manifestării cererii sau după sezonalitate:
- turismul de vară;
- turismul de iarnă;
- turismul ocazional (de circumstanţa).
5. După motivaţia care generează călătoria se practică:
- turismul de odihnă , recreere şi balnear;
- turismul de agrement şi sportiv;
- turismul de reuniuni şi de afaceri;
- turismul ştiinţific şi cultural.
6. După caracteristicile social-economice ale cererii:
- turismul particular;
- turismul social;
- turismul de masă.
7. După vârsta participanţilor:
- turism pentru tineret;
- turism pentru adulţi;
- turism pentru vârsta a III-a.
8. După perioada când se desfăşoară:
- turism de week-end (itinerant);
- turism de vacanţă.
9. După mijlocul de transport folosit:
- drumeţia;
- turism rutier;
- turism naval;
- turism aerian.
II. TURISMUL ROMÂNESC
2.1. Resursele turistice ale României
Harta turistică a României.
Varietatea şi bogăţia atracţiilor turistice, naturale dar şi culturale şi istorice aduce România pe unul din primele locuri în Europa. Localizarea României la întretăierea mai multor drumuri europene facilitează accesul aici pe toate căile - cu avionul, maşina, trenul sau vaporul.
Potenţialul turistic remarcabil al României este dat de resursele naturale (varietatea reliefului, clima, hidro-grafic, flora, fauna), cât şi de resursele antropice (vestigii arheologice, monumente istorice şi arhitectonice, muzee, case memoriale).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Evenimente si Aranjamente Turistice Speciale din Industria Turismului .doc