Județul Constanța

Situat in partea de mijloc a dobrogei , judetul Constanta a avut o evolutie asemanatoare intregii regiuni , singura particularitate ce a impus o oarecare ascensiune fiind vecinatatea marii si construirea podului feroviar de peste Dunare , care a scos tinutul din izolarea fata de restul tarii si a accelerat integrarea economica si cresterea populatiei romanesti.

Judetul cuprinde unele dintre cele mai representative baze turistice din Romania.

Prin localizarea geografica , clima , relif , vestigii arheologice , rezervatii naturale ,baza de cazare , agreement si tratament , posibilitati de efectuare a unor excursii si croaziere , teritoriul judetului ofera o gama larga de activitati turistice.

Litoratul romanesc al Marii Negre reprezinta una dintre zonele turistice cele mai importante ale Romaniei in raport cu alte zone turistice ale tarii , ceea ce este reflectat si de indicatorii referitori la circulatia turistica si capacitatea de cazare. Astfel in anul 2002 numarul turistilor inregistrati care au vizitat litorarul romanesc a fost de 754167 iar in anul 2003 numarul acestora a crescut ajungand la 788763 persoane.

Resursele turistice ale judetului nu au o repartitie uniforma si ele explica dezvoltarea turismului cu precadere pe spatial de litoral al Marii Negre. Astfel litoralul romanesc concentreaza 2/3 din resursele turistice sic ca. 43% din capacitatea de cazare a tarii , aproximativ 60% din circulatia interna si internationala.

Nota caracteristica a spatiului constantean este data de litoralul Marii Negre , un “pamant al fagaduintei” , ce se intinde in judetul Constanta pe o lungime de peste 100 km (din totalul de 244 km care formeaza iesirea la mare a Romaniei). Minunata riviera romaneasca beneficiaza de farmecul deosebit al Marii Negre (a treia mare europeana ca intindere si a doua ca adancime , cu salinitatea redusa (17-18 % la tarm si temperatura apei vara de 20-25 C ). In Marea Neagra nu exista curenti , plante sau pesti periculosi. In sezonul cald temperatura la suprafata plajei urca pana la 45C , insa brizele marine , bogate in aerosoli atenueaza arsita zilelor toride. Marile intinderi de plaja sunt “pavate” cu nisip de o finite deosebita . De-a lungul coastei , un spatiu de o calitate exceptionala etaleaza o slaba de statiuni care raspund tuturor varstelor si gusturilor: Navodari , Mamaia , Constanta , Eforie Nord , Eforie Sud , Costinesti , Techirghiol , Olimp , Neptun , Jupiter , Cap Aurura , Venus , Saturn , Mangalia , 2 Mai.

Constanta a fost fondata in urma colonizarii grecesti a Pontului Euxin de catre colonistii greci din Milet in secolele VII-V i. Ch. , sub numele de Tomis. Acestia au gasit pe aceste locuri o asezare getica , noul oras ajungand la nivelul unui “polis” de abia in secolul IV-III i. Ch.

Port folosit de greci pentru comertul cu locuiitorii acestor regiuni (dacii , sciti , celti ) , Tomis infloreste urbanistic din secolul III i. Ch. O parte din fostul oras antic si din port este astazi submersa , in fata Cazinoului.

Date Istorice:

Alaturi de judetul Tulcea , face parte din Dobrogea – straveche provincie de pe tarmul vestic al Pontului Euxin (Marea Neagra) , localitatile acestui tinut fiind dintre cele mai vechi din Romania , cu origini in arhitectura greaca.

Incepand de la mijlocul secolului al VII-lea i.e.n. grecii ionieni de pe litoralul Asiei Mici au intemeiat o serie de colonii pe tarmul maritime al actualului judet Constanta , printre care se numeau Histria si Tomis , iar grecii dorineni – Callatis (Mangalia). Prin intermediul acestor colonii , prin schimburile comerciale care se efectuau , grecii antici au stabilit legaturi cu getii localizati , lasand numeroase informatii arheologice si istorice despre populatia din zona , despre ocupatiile , obiceiurile si modul lor de viata.

Inainte de cucerirea Daciei de catre romani , Dobrogea – pe atunci Schythia Minor – a intrat sub stapanirea romana (secolul I ien). Ca urmare , Dobrogea poate fi considerate ca fiind prima provincie romana dintre toate provinciile romanesti de mai tarziu.

Prezenta romana la Tomix este marcata de exilul poetului roman Ovidiu. Vestigiul cel mai expresiv lasat de ocupatia romana in aceasta provincie este monumental Tropaeum Traiani construit in 109 d.C. la Adamclisi.

Asezarea geografica la interferenta drumurilor ce legau apusul Europei de lumea bizantina din estul europei a facut ca , la inceputul evului mediu , Dobrogea si implicit judetul Constanta , sa suporte consecintele disputei dintre migratori.

La sfarsitul secolului al XIV-lea Dobrogea intra pentru aproape cinci secole sub stapanirea imperiului ottoman , efectele dureroase ale acestei stapaniri seculare fiind mai ales de natura economica si nationala.

Dobrogea , teatrul de lupta intre armatele tariste si otomane , a revenit la patria mama in urma razboiului din anii 1877-1878 , care a consacrat cucerirea independentei de stat a Romaniei.

Mare Unire din 1918 va fi urmata de o dezvoltare mai amonioasa a Romaniei , iar in acest cadru , Constanta , port maritime principal al tarii , devine din ce in ce mai important pentru ansamblu economiei nationale.

Cai de acces:

Dintre caile rutiere se remarca:DN 2A: Pod Giurgeni - Harsova - Constanta - 94 km E60; DN 3: Ostrov - Constanta - 133 km; DN 3C: Centura Vest Constanta - Ovidiu - 15,5 km; DN 22: Mihai Viteazu - Ovidiu - 48 km E87; DN 22A: Harsova - Limita Judetului Tulcea - 21 km; DN 22C: Cernavoda - Medgidia - Basarabi - 54 km; DN 38: Techirghiol - Negru Voda - Frontiera Bulgaria - 54 km E675; DN 39: Intersectia Cumpana - Mangalia - Vama Veche - 63 km E87

Dintre caile ferate se pot aminti: Bucuresti - Fetesti - Cernavoda - Constanta - 226 km; Tulcea - Medgidia - Constanta - 179 km; Negru Voda - Medgidia - Constanta - 92 km; Mangalia - Constanta - 43 km

Aeroportul International "Mihail Kogalniceanu", situat la aproximativ 25 km de Constanta, asigura accesul spre litoral pe calea aerului.

Clima

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului.Existenta Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia. Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara - 11,2 grade C la Mangalia si 11,2 grade C la Murfatlar) – iar in jumatatea central-nordica a teritoriului valorile nu scad sub 100C.

Fauna

In regiunea de stepa, cea mai extinsa in limitele judetului Constanta, fauna prezenta se caracterizeaza printr-un mare numar de pasari si rozatoare care-si gasesc hrana din belsug. Printre speciile caracteristice stepei din judetul Constanta se numara popandaul, cel mai daunator si iepurele vanat bine apreciat. Sa mai intalnesc in numar mare orbetele mic, soarecele de camp si sobolanul cenusiu. Reptilele sunt reprezentate prin gusterul vargat, soparla de stepa si broasca testoasa dobrogeana. Dintre pasari amintim potarnichea, graurul, cotofana, uliul parumbar, uliul serpar, prepelita si ciocarlia. In lacurile din lungul litoralului si pe malul Dunarii sunt intalnite frecvent exemplare de: sarpe de apa, pesti importanti pentru pescuit ( caras, crap, biban, salau) si numeroase pasari: chiriachite, pescarusi, cormorani, starci cufundaci, fugaci, gaste, majoritatea oaspeti de primavara. Pe nisipurile maritime fauna este reprezentata prin numeroase cochilifere (scoici japoneze, scoici albe, midii, stridii ).