Munții Calimani

Reprezentând cei mai înalţi munţi vulcanici din ţara noastră, ei atrag un număr tot mai mare de turişti. Faptul este explicabil dacă avem în vedere peisajele deosebit de spectaculoase pe care le oferă. De aceea si grija pentru marcaje este tot mai evidentă. Drumurile si cărările turistice spre Călimani pornesc din numeroase puncte, situate în bazinele Dornei si Negrii Sarului.

Primul traseu de pe masivul Calimani, strabatut de turisti, pleacă din Vatra Dornei (triunghi rosu) si merge la rezervatia “12 Apostoli”. El urcă Dealu Negru (1392 m), trecand prin pădure si apoi prin poieni inflorite in timpul verii, după aceea aproape numai prin pădure, pe la Poiana Spanzului (1270m), Buza Serbii (1530), Apa Rece (unde intalneste traseul marcat cu punct rosu ce vine de la Neagra Sarului), varful Lucaciu (1770 m), “ 12 Apostoli”, Gura Haitii ( 9 ore). Drumetul intalneste pe acest traseu o adevarata lume de basm, datorita zecilor si sutelor de forme ciudate pe care natura le-a creat in acest minunat coltisor de tara. Este vorba de fapt de un microrelief rezidual, dezvoltat pe lave cimentate, in care agentii externi au sculptat cele mai neasteptate forme, inalte de cativa metri, carora localnicii le-au dat denumiri ca: “Gusterul”, “Camila”, “Mosul”, “Cei 40 de mucenici” etc. Aceste stanci apar cand izolate, cand grupate, uneori ridicandu-si siluete curioase, in ceea ce priveste conturul, din padurea de conifere, dar cel mai frecvent inaltandu-se in zona golului alpin. Dealtfel, intreaga creasta dintre varful Lucaciu si varful Tamaului (1861) este presarata cu o puzderia de stanci, cu forme dintre cele mai curioase, uneori observandu-se chiar anumite aliniamente. Splendoarea traseului se datoreste atat frumusetii acestor locuri, cat si orizontului larg ce se deschide de aici. Astfel, la sud se ridica zidul urias al zonei celei mai inalte a Calimanului, iar in celelalte directii, dincolo de depresiunea Dornelor, culmi successive de munti, inegal inaltate spre cer, se succed in siruri nesfarsite, dezvaluind o lume cu adevarat fascinanta. Datorita valorii stiintifice, zona (200 ha) a fost declarata rezervatie geologica, peisagistica si faunistica (aici traieste cocosul de mesteacan si creste o flora rara).