Program de Valorificare al Potențialului Turistic al Județului Tulcea

1. Localizare si caracterizare

1.1. Asezare geografica si cai de acces

Judetul Tulcea, parte integranta a Dobrogei, pamânt asezat între Dunare si mare, se afla în sud-estul tarii. Orasul Sulina, situat la 29º4142, este cea mai estica localitate a României.

Tulcea face parte din judetele întinse ale tarii, reprezentând 3,5% din întreaga suprafata a României. O caractersitica a judetului o constituie faptul ca din trei parti este înconjurata de apa. Dunarea îi desparte spre vest de judetele Galati si Braila, iar spre nord constituie frontiera cu Ucraina; în est judetul este udat de apele Marii Negre. Numai limita sudica a judetului constituie hotar de uscat cu judetul Constanta.

Suprafata judetului este de 8499 kmp, reprezentând 3,5% din suprafata tarii. Judetul cuprinde 50 unitati administrativ-teritoriale, din care: Municipiul Tulcea  cu o treime din populatia judetului, un municipiu, care este si resedinta de judet: Tulcea, 4 orase: Babadag, Isaccea, Macin, Sulina, ( 31226 locuitori) si 44 de comune(127736 locuitori). Specificitatea judetului este data de varietatea sa fizico-geografica.

În judet exista 1183 de drumuri publice, dintre care 306 de drumuri nationale (25% modernizate) si 877 de drumuri judetene si comunale. Densitatea drumurilor publice pe 100 kmp teritoriu este de 13.9.

Cai de acces

SNCFR : trenuri accelerate si personale, Bucuresti - Medgidia - Tulcea (5-8 ore)

trenuri personale, Constanta - Tulcea (4 ore)

AUTO: curse regulate, Bucuresti, Galati, Constanta - Tulcea

AERIENE: curse regulate, Bucuresti - Tulcea (45 minute)

NAVALE:

curse clasice :

- Braila - Galati - Tulcea - Sulina (8 ore)

- Tulcea - Sulina (3 ore)

- Tulcea - Chilia veche - Periprava (4.30 ore)

- Tulcea - Sf. Gheorghe (6 ore)

- Crisan - Mila 23 (1 ora) curse speciale (rapide):

- Braila - Galati - Tulcea - Sulina (4.30 ore)

- Tulcea - Sulina (1.30 ore)

- Tulcea - Sf. Gheorghe (2 ore)

1.2 Scurt istorc al judetuli

Datând înca din secolul VII I.H., orasul Tulcea este mentionat în documente pentru prima data de Diodor din Sicilia (sec 3 I. H.) sub numele de Aegyssus; acest nume vine de la întemeietorului sau, getul Carpyus Aegyssus pe care Ovidiu îl mentioneaza în cele 2 epistole din "Ex Ponto". În sec. I-II d.H. Aegyssus a fost o baza a flotei romane, avanpostul apararii granitelor Imperiului Roman.

Istoria judetului Tulcea este determinata de pozitia sa geografica cu rol strategic - Dunarea fiind o poarta catre lumea întreaga si o punte catre celelalte tinuturi - toate acestea au facut ca teritoriul de la gurile Dunarii si toata regiunea istro-pontica sa dea istoriei un dinamism aparte. Izvoarele arheologice, ca si cele epigrafice sau cartografice de mai târziu, sustin ca teritoriul orasului Tulcea a fost habitatul unor comunitati stabile care au evoluat în cadrul societatii autohtone din

preistorie si pâna azi. Aceasta asezare a jucat un rol important si înaintea venirii romanilor, reprezentând o citadela a lumii geto-dace ; daca e sa dam crezare însiti locuitorilor ei - scria poetul Ovidiu în epistolele sale din Ex Ponto - Caspeanul Aegyssus este el care ar fi întemeiat-o si ar fi numit-o dupa numele sau..."

Dupa luptele din anii 12 - 15 era crestina, cetatea a fost cucerita de romani. Acestia au reconstruit-o dupa tehnica si arhitectura lor, au reorganizat-o din punct de vedere urban. Marturie ne stau înca zidurile de incinta si turnurile de aparare ale acropolei orasului. De asemenea o edificatoare insriptie, expusa la Muzeul Tulcean de istorie, are încrustat numele Aegyssus . Cetatea Aegyssus este amintita si de alte documente ale acelor vremuri pâna în secolul al-X-lea: Notitia Episcopatum, în geografia politica " De Thematibus". Numele de Tulcea al orasului ne este consemnat în documente destul de târzii.

Legenda localitatea Mahmudia - O legenda care se pastreaza în memoria comunitatii transmite traditia orala despre numele localitatii. Potrivit acesteia o tânara si frumoasa românca, Lia, s-ar fi îndragostit de un turc, Mahmud. Deoarece parintii s-au opus dragostei lor, cei doi tineri au hotarât sa-si puna capat zilelor aruncându-se în Dunare. În amintirea lor localitatea si-ar fi luat ca antroponim numele baiatului.

1.3 Nivelul de dezvoltare economico-social

În judetul Tulcea locuiesc 250641 persoane (INSSE,2007). Gradul de urbanizare este de 49%. Judetul are cea mai mica densitate, 29,7 locuitori/kmp, fata de media pe tara de 91 locuitori/kmp, acest lucru datorându-se suprafetei mari acoperita de ape. Pe teritoriul judetului convietuiesc circa 17 etnii ale caror obiceiuri si credinte au fost integrate în viata culturala si spirituala a regiunii. Din totalul populatiei 90,73% sunt români si 9,23% sunt minoritati nationale (rusi, lipoveni, ucraineni, turci, tatari, italieni, armeni, unguri, germani, rommi, evrei, greci s.a.). Dintr-un total de 87.600 persoane ocupate (1 iulie 2005), domeniul cu cea mai mare pondere este agricultura  32.412. Se înregistreaza o crestere a numarului persoanelor ocupate de la 86.700 în anul 2004, la 87.600 în anul 2005.

Populatia judetului Tulcea, a municipiilor si oraselor sale la 1 iulie,în perioada 2004-2007

Judetul Tulcea A n i i

Numar locuitori

Municipii - orase 2004 2005 2006 2007

Tulcea 92676 92874 92652 92379

Babadag 10239 10145 10278 10146

Isaccea 5313 5312 5284 5341

Macin 11125 11099 11034 11011

Sulina 4708 4606 4630 4593

Populatie urbana 124061 124036 123878 123470

Populatie rurala 129358 128449 127736 127171

Populatie judet 253419 252485 251614 250641

Sursa : Anuarul Statistic al Romaniei , editiile 2002- 2007

Institutul National de Statistica