Sezonalitatea turistică

1. Variatiile sezoniere ale fenomenului turistic

In conditiile specifice ale activitatii de turism, pe langa aspectele caracteristice ale dispersarii in spatiu a fluxurilor turistice, se remarca frecvent si o repartizare inegala in timp a cererii de servicii care, in diferite zone de interes turistic, echivaleaza cu o concentrare pronuntata a sosirilor de vizitatori in anumite perioade dintr-un an calendaristic si, respectiv, diminuarea – sau uneori chiar sistarea – sosirilor de turisti in alte perioade. Aceste variatii sezoniere, cu implicatii economico-organizatorice in activitatea turistica, sunt caracteristice si pentru tara noastra.

Variatiile sezoniere constituie una dintre caracteristicile principale ale turismului modern; activitatea turistica se distinge esential de alte activitati economice tocmai prin corelatia viabila intre volumul ofertei si cel al cererii turistice in decursul unui an calendaristic. La randul ei, frecventa mai mult sau mai putin constanta a variatiilor sezoniere provoaca in economia turismului modificari specifice mult mai pregnante decat in alte sectoare economice, sezonalitatea accentuata influentand cresterea pretului de cost al serviciilor si diminuarea rentabilitatii, inducand in multe cazuri o dezvoltare inegala a diferitelor zone de interes turistic.

Trebuie precizat ca distributia inegala a cererii de servicii va exercita in perspectiva o presiune tot mai accentuata asupra industriei turismului, pe masura cresterii, in anii ce vin, a traficului turistic.

Variatiile sezoniere au fost considerate, mult timp, ca o categorie speciala a fluctuatiilor conjuncturale. Este necesar sa se faca o distinctie intre acesti doi factori, care provoaca modificari alternative in volumul si intensitatea cererii turistice, deoarece schimbarile ritmice si schimbarile libere au, in fond, un caracter foarte diferit. Mai intai schimbarile conjuncturale reprezinta modificari pe termen mijlociu sau lung in dezvoltarea economica a unei anumite regiuni, in timp ce variatiile sezoniere nu se limiteaza numai la dezvoltarea economica; ele se produc pe termen scurt si pentru diferite motive, intr-un ritm mult mai precis decat manifestarile in domeniul fluctuatiilor conjuncturale. Totusi, la randul lor, acestea din urma influenteaza si ele, mai mult sau mai putin sensibil, variatiile sezoniere.

In ceea ce priveste caracteristicile variatiilor sezoniere, acestea se produc in perioada unui an calendaristic si in contextul unui sezon determinat, cuprinzand una sau mai multe luni.

Fluctuatiile sezoniere, care se inregistreaza in turism, trebuie considerate ca schimbari in consumul populatiei, cauzate de intensitatea variabila a cererii turistice. Este adevarat ca productia de servicii turistice este, de asemenea, supusa fluctuatiilor sezoniere; aceste fluctuatii sunt dictate insa de modificarile oscilante ale volumului cererii, fiind consecinta naturala si automata a acestor schimbari.

Variatiile sezoniere ale cererii in turism sunt de doua feluri: variatiile sezoniere artificiale si variatiile sezoniere naturale. Printre cele dintai pot fi mentionate acelea care privesc mecanismul concediilor platite, al vacantelor scolare etc. si care se disting prin caracterul lor economico-organizatoric. In paralel, se constata insa in domeniul turismului si alte variatii sezoniere, care au cauze extraeconomice, daca ele rezulta, de exemplu, din schimbarea conditiilor climatice caracteristic diferitelor anotimpuri. Se poate aprecia ca variatiile sezoniere care au loc in turism trebuie sa fie considerate ca exemplul cel mai tipic de schimbari sezoniere de acest fel.

2. Ciclurile de sezonalitate in activitatea turistica

Problemele legate de diminuarea implicatiilor provocate de concentrarea sezoniera a activitatii turistice in anumite perioade ale anului si, respectiv, ale prelungirii sezonului sunt tot atat de vechi ca si turismul insusi. Fenomenul de concentare a activitatii turistice si necesitatea atenuarii curbei sezonalitatii in turism nu s-au manifestat insa niciodata atat de acut ca in zilele noastre. La aceasta contribuie, pe de o parte, cresterea considerabila a numarului de turisti care calatoresc in perioadele sezonului plin, iar pe de alta part eforturile prestatorilor, care sunt menite sa duca la prelungirea sezonului.

Economia turismului este orientata, intr-o masura tot mai mare spre pietele de desfacere, iar masurile organizatorice privind diferentierea tarifelor si preturilor, structura si diversitatea ofertei de servicii turistice si intensificarea publicitatii turistice sunt analizate cu atentie, pentru a se putea gasi solutii eficace in legatura cu permanentizarea activitatii turistice in diversele zone sau statiuni.

Intrucat durata sezonului turistic intr-o zona ( sau statiune ) este determinata, in primul rand, de conditiile climaterice si meteorologice, instrumentele de politica comerciala amintite au menirea sa compenseze diminuarea atractivitatii factorilor naturali cu un set de elemente suplimentare de cointeresare a turismului potential, in vederea valorificarii mai depline a patrimoniului turistic, prin mentinerea cererii de servicii turistice la un volum si nivel rezonabile pentru prestatori, pe o perioada de timp dintr-un an cat mai lunga posibil.

Pentru a intelege mai bine implicatiile sezonalitatii in industria turistica, este necesara cunoasterea frecventei solicitarilor de servicii in decursul unui an calendaristic, respectiv a oscilatiilor in repartizarea in timp a volumului si intensitatii fluxurilor de vizitatori in diferite zone si statiuni de interes turistic.

In functie de conditiile naturale, de pozitia geografica a teritoriului receptor fata de circuitele turistice interne si internationale, de gradul de atractivitate si diversitatea ofertei de servicii etc., se pot distinge trei variante de baza ale curbei de sezonalitate in activitatea turistica:

Varianta I : atractivitatea turistica se concentreaza intr-un singur sezon important, limitat ca durata. Caracteristic pentru aceasta varianta este sezonul turistic estival in zona litoralului Marii Negre solicitat de turisti, cu anumite oscilatii, in perioada iunie-septembrie si un varf atins in lunile iulie-august.