Turism rural - județul Ilfov

1.SCURTĂ INTRODUCERE

Cele trei componente ale utilizării timpului liber - turism, recreere , agrement – au o deosebită importanţă pe teritoriul regiunii, datorită prezenţei în mijlocul său a celui mai mare centru urban al ţării – Bucureştiul. Zilnic şi mai ales la sfârşit de săptămână, numeroşi bucureşteni se îndreptă spre locurile cu peisaj atrăgător şi reconfortant. Bineînţeles acestora li se adaugă şi un însemnat număr de locuitori din judeţ sau din alte oraşe şi judeţe ale ţării ce sunt în trecere şi chiar turişti străini. Varietatea peisajului, cu pădurile sale bogate şi numeroase cu lacurile şi iazurile situate de-a lungul văilor, cu satele pitoreşti ce se înşiră în lungul văilor , şi cu mulţimea monumentelor sale istorice ce se întâlnesc la tot pasul, constituie o sursă de mare şi permanentă atracţie, de folosire plăcută a unui timp liber de durată mai scurtă. Însă cu toată solicitarea crescândă a celor dornici de a-şi petrece timpul liber în mijlocul naturii , amenajările şi dotările nu sunt încă pe măsura necesităţilor şi posibilităţilor.

2.POTENŢIALUL TURISTIC AL JUDEŢULUI ILFOV

Afumaţi. Este o comună compusă dintr-un singur sat, situată în Câmpia Vlăsiei, pe stânga râului Pasărea, la 15 km de Bucureşti. Este atestată din 1510. Principalele obiective turistice sunt: Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului(1696), ctitorită de stolnicul Constantin Cantacuzino, ruinele cetăţii lui Radu de la Afumaţi (sec.XVI), conacul lui C-tin Cantacuzino şi Monumentul Eroilor căzuţi în al doilea Război Mondial.

Baloteşti. Comuna compusă din trei sate, este situată pe râul Cociovaliştea , la 21 km nord de Bucureşti. A fost atestată documentar din 1634, dintre obiectivele cu importanţă turistică se numără : Hanul din secolul XIX, Biserica Sf. Nicolae, Teodor, Stelian din 1763(ctitor Zamfirache Cămăraş), din satul Baloteşti-stil brâncovenesc, uşă masivă din stejar cu pivoţi prinşi în plumb, Biserica ortodoxă Sf. Troiţă, Sf. Dumitru, Sf.Elisabeta, din 1801(ctitor Radu Slătineanu), din satul Săftica, Mănăstirea Turbaţi din Satul Dumbrăveni. Pe teritoriul comunei se află Complexul Turistic Săftica, compus din restaurant (local în stil românesc, terasă şi cramă 280 de locuri), camping (30 de locuri, în căsuţe şi corturi)

Bragadiru.Comuna este situată pe râul Sabar, la 13 km sud-vest de Bucureşti. La marginea vestică a localităţii se află un complex turistic ; lângă lacul înconjurat de un brâu verde al stufărişurilor, şi o plantaţie de plopi, s-a construit un debarcader, un ştrand, un restaurant de forma unei ciuperci, şi 38 căsuţe.

Brăneşti. Comuna alcătuită din patru sate,este situată pe râul Pasărea la 20 de km est de Bucureşti. Pe teritoriul comunei se află Mănăstirea Pasărea cu două biserici: Biserica Mare Sf. Treime (1843), şi Biserica Adormirea Maicii Domnului (1834), unde se află şi o colecţie de icoane din ceramică şi broderii.

Cernica. Este o comună compusă din din cinci sate situată pe malul Lacului Cernica. Pe teritoriul comunei se află un complex turistic, o pădure cu diferite esenţe de cer, gârniţă, tei şi vestigiile unei necropole din neolitic. Mănăstirea Cernica a fost construită în 1608 de Vornicul Cernica Ştirbei, pe locul primei biserici aflându-se Biserica Sf. Nicolae (1815) restaurată în anii 60. Aici se mai află şi un muzeu de artă religioasă cu 300 de piese, o bibliotecă formată din 14000 de volume. Lângă Mănăstire se află Biserica Sf. Lazăr, şi două exemplare seculare de stejar (quercus robur). În satul Tânganu se află Biserica Tânganu, iar în Bălăceanca, Biserica Sf. Treime şi Adormirea Maicii Domnului.

Chiajna. Este o comună formată din trei sate, situată la vest de Bucureşti pe râul Dâmboviţa. În satele Chiajna şi Dudu se află Bisericile Sf. Nicolae (1831) şi Sf. Gheorghe (1841).

Chitila. Este o comună alcătuită din două sate, situată pe Lacul Colentina (75 ha), la nord-vest de Bucureşti.

Ciolpani. Este o comună alcătuită din patru sate, situată pe malul lacului Ţigăneşti. Pădurea Ciolpani (rest al codrilor Vlăsiei), reprezintă o rezervaţie dendrologică de aproximativ 50 ha. Mănăstirea Ţigăneşti, situată pe malul de sud-vest al Lacului Ţigăneşti datează din 1776. Biserica actuală cu hramul Adormirea Maicii Domnului (1799-1812), prezintă picturi murale în stil neobizantin ce au fost refăcute de mai multe ori.

Ciorogârla. Comuna alcătuită dintr-un sat este aşezată pe râul Ciorogârla, la 12 km de Bucureşti. Principalele obiective turistice sunt Mănăstirea Samurcăşeşti (1808), cu biserică în stil brâncovenesc, Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sec.XVIII), Conacul Cantacuzinilor (sec. XVII), şi un han din sec. XIX.

Corbeanca. Comuna alcătuită din două sate este situată în Câmpia Vlăsiei pe râul superior al râului Cociovaliştea. Aici se află o importantă pădure de foioase, rest al Codrilor Vlăsiei, şi Biserica „Buna Vestire, Sf. Nicolae, Sf. Ştefan”, ctitorită de stolnicul Ogrădeanu în 1819.

Dascălu. Este o comună alcătuită din patru sate, în care se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului” şi „Cuvioasa Paraschiva” din sec. XVII (satele Dascălu şi Runcu), iar în satul Gagu se află o biserică din lemn cu hramul „Sf. Dumitru” (1800-1801).

Dobroeşti. Comuna este situată pe stânga râului Colentina la marginea de est a Bucureştiului. În satul Fundeni se află Biserica „Sf. Eftimie” din sec. XVII.

În comuna Domneşti , situată pe râul Sabar , se află bisericile „Sf. Paraschiva”(sec XVIII), ctitorită de Petcu Cioroglideanul şi fiul său Matei, şi Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din 1817.

În comuna Dragomireşti-Vale, situată pe râul Dâmboviţa , se află Biserica „Adormirea Maicii Domnului şi Sf. Vineri” din 1760, ctitorie a stolnicului Mihai Fălcăianu şi a soţiei Safta(satul Dragomireşti-Deal).

Găneasa. Este o comună alcătuită din două sate, situată în Câmpia Vlăsiei, pe râul Pasărea. Principalele obiective turistice sunt Biserica „Sf. Ilie” (sec. XVII), şi „Sf. Nicolae”(1817), ctitorie a Zoiţei Cantacuzino, în satele Piteasca şi Moara Domnească.