Valorificarea potențialului turistic al județului Hunedoara

Localizarea si caracterizarea zonei

Asezat in partea central vestica a Romaniei, judetul Hunedoara cu o suprafata de 7016 km.p. constituie o entitate geografica diversa si armonioasa. Populatia judetului este de 543.109 locuitori. Judetul dispune de o retea densa de drumuri ( 957 km) si cai ferate (463 km).

Principala cale rutieră din judeţ este şoseaua DN7, care leagă judeţul cu partea de vest a României (Arad, Timişoara, Oradea). Un alt drum naţional ce traversează judeţul este DN66, care face legătura cu partea de sud a ţării, prin defileul Jiului.

Cadrul natural predominant muntos, cu munti inalti si mijlocii care inconjoara judetul din toate partile, poate fi asemuit cu o cetate de piatra ce inchide intre zidurile sale Valea Muresului si depresiunile Petrosani, Hateg si Brad. Darnicia solului si subsolului si existenta unei retele hidrografice dense au oferit conditii prielnice existentei si dezvoltarii societatii umane inca din paleolitic.

Judetul Hunedoara reprezinta spatiul in care s-au inscris cele mai vechi pagini de istorie ale poporului nostru. In Muntii Orastiei s-a aflat capitala statului geto-dac condus de Burebista si Decebal, iar in Tara Hategului capitala Daciei romane, Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Aici s-au nascut marele umanist Nicolae Olahus a carui carte aparuta in 1475 a strabatut toata Europa, voievodul Iancu de Hunedoara al carui fiu, Matei Corvin, va ajunge cel mai mare rege al Ungariei, Aurel Vlaicu, stralucit inventator si inginer, pionier al aviatiei romanesti si mondiale, ilustrii intelectuali Aron, Nicolae si Ovid Densusianu, compozitorul Sabin Dragoi, etc.

Bogatele resurse ale solului si subsolului au determinat din cele mai vechi timpuri profilul economic al judetului, minereurile auro argintifere din Muntii Metaliferi fiind exploatate inca de pe vremea romanilor. In muntii Poiana Ruscai s-a dezvoltat extractia minereurilor de fier, in Depresiunea Petrosani extractia carbunelui, iar la Hunedoara si Calan industria siderurgica. Un rol important il detine agricultura si cresterea animalelor. Ca organizare administrativa exista 5 municipii, 8 orase, 56 comune si 459 de sate. Cadrul natural, deosebit de frumos si variat, alaturi de vestigiile istorice si diferitele obiective culturale confera acestui judet un vast potential turistic a carui baza se afla in continua dezvoltare si modernizare. Semetia muntilor, covorul verde al padurilor si pasunilor, pamantul roditor din lungul vailor joase, carbunele, fierul, cuprul, aurul si argintul din zona muntilor sunt frumuseti si bogatii ale acestor locuri.

Rata somajului in 2007 fata de 2006 a crescut in judetul Hunedoara cu 0,8pp avand un nivel de 5,7%, mai mare decat valoarea la nivelul intregii tari. La sfârsitul lunii octombrie 2007, rata somajului înregistrat la nivel national a fost de 4,1%, mai mica fata de cea din luna octombrie a anului 2006 cu 1,0 puncte procentuale si mai mare cu 0,2% decât cea din luna septembrie a anului curent.

In judetul Hunedoara un numar de 48 localitati sunt prevazute cu sistem de alimentare cu apa potabila, avand surse de apa amenajate si retele de distributie, din acestea 35 localitati sunt situate in mediul rural. Capacitatea surselor de captare a apei potabile este de peste 4900 l/s , respectiv 428.000 mc/zi din care 70% se distribuie populatiei.

Lungimea retelei de distributie este de 795, 1km, iar lungimea retelei de aductiune 270 km. Numarul localitatilor prevazute cu retea de canalizare este 27, numarul localitatilor prevazute cu statii de epurare chimica sau biologica a apei este 15, iar numarul localitatilor racordate la reteaua de distributie a gazelor naturale este 18.

Relieful si potentialul turistic al judetului Hunedoara

Relieful judetului este accidentat si variat, predominant muntos cu înaltimi ce coboara de la 2.500 m in sud (Muntii Retezat - Parang, la 200 m in valea Muresului. Intre masivele din sud ale Muntilor Retezat, Parang si Surianu si cele din nord ale Muntilor Poiana Ruscai si Muntilor Metalici se gasesc depresiuni cu sesuri si terase inalte, iar de-a lungul Muresului o zona depresionara mai larga.

Reteaua hidrografica a judetului este vasta si complexa. Muresul strabate judetul si are ca principali afluenti Streiul, Rau Mare si Cerna. Partea de sud a judetului este drenata de Jiul de Est si Vest, iar partea de nord de apele Crisului Alb.

Lacurile numeroase, sunt mai ales de origine glaciara anume in Retezat - Tau Mare, Tau Mic, Tau Portii, Bucura, Zanoaga, Tau Negru, Judete, Slaveiul, Stanisoara, Tapului, Galesul; in Parang - Galcescu, Rosiile, Zavoaiele, Mandra, Denes etc si din Surianu - Iezerul Mare si Iezerul Mic, lacuri care contribuie la pitorescul alpin al judetului.

Importante sunt si lacurile antropice Cincis si Valea de Pesti.

Din fondul funciar fac parte solurile aluvionare, gleice si pseudogleice, cernoziomuri pe vaile raurilor, in luncile mari si largi (Mures, Strei, Cris etc). In depresiuni, pe terasa si pe dealurile piemontane se intalnesc cernoziomuri, soluri brune smolnite brun-roscate de padure si podzolurile. In regiunea muntilor scunzi pana la 1000 - 1200 m, se afla soluri brune tipice podzolice si acide de munte.

Fondul pedologic al luncilor, depresiunilor, dealurilor este fertil si utilizat cu bun randament in agricultura.

In afara de vegetatia alpina si subalpina de pe culmile inalte ale muntilor, exista o bogata vegetatie forestiera, paduri de conifere, fag, paduri amestecate de fag si gorun, de cer, garnita, precum si zavoaie, in palcuri intrerupte cu salcii, rachite, arin, plop etc.

Fauna cuprinde principalele specii existente pe teritoriul Romaniei, de mare interes cinegetic: capra neagra, cerb, ursul carpatin, mistretul, vulpea, lupul, iepurele si toata gama pasarilor cantatoare. In lacuri si rauri abunda numeroase specii de pesti (scobari, pastravi, cleni, mrene, stiuci, somoni si alte specii).