Agrotehnică și Herbologie

1. Care este importanţa practică a cunoaşterii temperaturii minime de germinare a plantelor de cultură?

Temperatura minimă de germinaţie are un rol important în stabilire a datei semănatului. Durata de germinaţie a seminţelor este determinată de temperatura la care s-a semănat. Momentul optim de semănat pentru culturile de primăvară este consederat atunci când în sol se înregistrează temperatura minimă de germinaţie.

2. Enumeraţi metodele agrotehnice de dirijare a factorului temperatură.

Metodele agrotehnice de dirijare a factorului temperatură vizează două direcţii:

- utilizarea eficientă a radiaţiei solare: - zonarea şi amplasarea plantelor

- semănatul la epoca optimă

- adaptarea adâncimii la semănat

- combaterea buruienilor şi orientarea rândurilor de plante

- folosirea de surse artificiale de încălzit

- reglarea regimului termic: - încorporarea în sol a gunoiului de grajd şi a altor materiale organice

- reţinerea zăpezii

- plantarea de perdele de protecţie

- irigarea folosind apă cu temperatură mai mare decât a solului

- semănatul sau plantarea pe biloane

3. Cum influenţează intensitatea luminii procesul de fotosinteză?

Intensitatea luminii are influnţă directă asupra procesului de fotosinteză. Fotosinteza maximă are loc, in cazul plantelor heliofole, la o intensitate a luminii de 50.000 de lucşi, in timp ce plantele sciotofile au nevoie pt. a ajunge la fotosinteză maximă de numai 10.000 de licşi. Există o corelaţie pozitivă între intensitatea luminii si fotosinteză.

4. Ce înţelegeţi prin, coeficientul de utilizare a energiei luminoase şi ce valori poate avea?

Valoarea coeficientului de utilizare a energiei luminoase prezintă variaţii de la specie la specie, in funcţie de particularităţile morfo-anatomice şi fizioliogice ale plantelor:

- grău – 3,26%

- porumb – 2,5%

- secară – 2,6%

- floarea-soarelui – 4,5%

- sfeclă de zahăr – 2,12%

- cartof – 3,02%

5. În ce constă fenomenul de ,,fotoperiodism” şi cum se pot clasifica plantele de cultură în funcţie de acest criteriu-

Unele plante s-au adaptat să crească şi să se dezvolte în condiţii de zile scurte, altele în condiţii de zile lungi. Acest proces de adaptare poartă numele de fotoperiodism.

Plantele de cultură se clasifică în:

-plante de zi scurtă (înfloresc şi fructifică in condiţii de zi scurtă)

- porumbul, soia, orezul, tutunul.

-plante de zi lungă (infloresc si fructifică în condiţii de zi lungă)

- grâul, orzul, secara, inul, mazărea, sfecla, varza, spanacul.

-plante indiferente (care nu reacţionează la durata de iluminare)

-floarea-soarelui, bumbacul, vinetele.

6. Care sunt metodele agrotehnice de dirijare a factorului “lumină” ?

Metodele agrotehnice de dirijare a factorului “lumină” sunt

- culturile duble

- orientarea rândurilor

- cantitatea de sămânţă

- culturile intercalate

- dirijarea intensităţii luminii

- fertilizarea, irigarea, combaterea buruienilor, bolilor si dăunătorilor

- crearea şi cultivarea unor soiuri sau hibrizi

- dirijarea exactă.

7. Precizaţi, în mare, care sunt diferenţele dintre compoziţia chimică a aerului atmosferic şi a aerului din sol şi explicaţi apariţia acestor deosebiri.

Aerul din sol este mai sărac în oxigen şi mai bogat în dioxid de carbon, amoniac şi vapori de apă. Compoziţia aerului din sol este relativ constantă în orizontul lucrat şi pe solurile bine aerate ca urmare reînnoirii rapide cu aer din atmosferă. Modificările din compoziţia aerului din sol apar datorită consumării oxigenului şi eliminării dioxidului de carbon în procesul de respiraţie al rădăcinilor, activităţii microorganismelor şi a altor procese din sol.

8. Ce implicaţii negative poate avea poluarea aerului asupra plantelor cultivate?

Plantele expuse substanţelor toxice poluante din aer suferă vătămări vizibile: sunt slab dezvoltate, au foliaj redus, înflorirea este parţială sau nu se poate produce, florile formate cad, fotosinteza are loc cu intensitate slabă.

9. Ce este, ,,capacitatea de aer a solului” şi care este importanţa acesteia?

Porozitatea de aeraţie reprezintă conţinutul de aer din sol la umiditatea maximă pe care o poate avea în condiţii de câmp şi se exprimă în procente din volumul total al solului, este imfluenţată de tipul de sol, mai mare în solurile nisipoase decât în solurile argiloase.

Deficitul de aer din sol influenţează negativ dezvoltarea sistemului radicular; rădăcinile cresc puţin, sunt scurte şi groase cu puţini perişori absorbanţi.