Sistemul Endocrin - Anatomie

Sistemul endocrin = cup glandele cu secretie interna – produsi secretati numiti hormone sunt eliminate dir. in sange deoarece glandele nu au canale secretorii.Desi sunt in cantitai infime ajung in sange,sunt transportati la structura organelor unde influenteaza reactiile fermentative cat si procesele de sintez si degradare,de aceea sunt cuprinsi in grupul bio-catalizator,alaturi de enzime si vitamine.

Rolul hormonior = asigura unitatea functionala a organismului deoarece exista o stransa interdependent functional intre sistemul de coord nervoasa si hormonala.

Cele 2 mecanisme se completeaza astfel comanda nervoasa e rapida,de scurta durata,e transmisa si prelungita prin prezenta hormonilor.

Cresterea si dezvoltatea organismului precum si adoptarea si corelarea active diferitelor aparate ale sist la cond de viata din mediul intern si extern si sunt reglate de sistemul nervos si endocrine. Hormonii produsi in cantit min. sunt transportati de sange sau limfa pana la nivelul cellular unde regleaza viteza si intensitatea proceselor specifice prin stimularea sau inhibarea activitatii sistemelor enzematice.aceasta activitate secretorii bazala,constata se modifica de indata ce survin anumite modificari umorale care adapteaza activitatea endocrina prin mecanismul conex inverse sau feed –back.

Sist endocrine cuprinde : hipofiza,epifiza,tiroida,paratiroidele,suprarenale, pancreasul endocrine,glandele sexuale.

Hipofiza = regleaza activitatea majoritara a glandei endocrine.

E asezata la baza creierului in depresiunea osoasa sfenoida numita saua turceasca inapoia chiasmei optice (locul unde se incruciseaza nervii optici) este legata de baza hipotalamusului prin tija pituitala,are forma ovoida ca un bob de fasole cu greutatea de 0,4-0,5 gr este influentata de diferite stari ale organismului. E formata din 3 lobi :

Lobul anterior = sau adenohipofiza constituie partea cea mai voluminoasa a hipofizei ,rep 75 80 % din masa glandei,e formata dintro stoma (fibre laxe) formata din tesuturi conjunctive cu rol de sustinere in care sunt vase de sange ,terminatii nervoase si parenchimul glandular (tesutul are proprietati secretorii).

Lobul intermediar = are forma unei lame epiteliale este ca o fasie dispusa intre lobul anterior si posterior dar adera la lobul posterior fiind greu de definit.Are originea embriologica comuna adenohipofizei adica de natura epiteliala formata dintro stroma conjunctiva si un parenchim glandular care secreta hormonul MSH adica melanocito stimulator.

Acest hormone stimuleaza activitatea melanocitelor care produce pigmentul anelonina (tesut striat bazal al epidermei) si determina pigmentarea pielii asigurand dispersia granulelor de pigment din cellule melonofore.

In lipsa hormonilor granulele de melanina agrega in jurul nucleului melanoforelor asigurand pigmentarea normal a pielii.

Lobul posterior = impreuna cu tija pituitoare formeaza o unitate morfo functional = neurohipofiza are origine nervoasa,dar de care se izoleaza treptat.

Are o culoare cenusie si este alcatuita din cellule gliale care provine din ceilanti lobi hipofizari din fibre cu origine in tractul hipotalamo-hipofizar majoritatea amielinice care formeaza stroma conjunctivo-vasculara.

Corpii neuronilor din care provin aceste fibre nervoase sunt in nuclei hipotalamici anteriori.Acestia sunt neuro secretori adica secreta hormoni care sunt transportati prin fibrele tractului si depozitati in neurohipofiza care ii varsa direct in sange.

Hipofiza are legaturi morfologice si functionale cu hipotalamusul Legatura morfologica se realizeaza pe cale nervoasa si pe cale vasculara.

Pe cale nervoasa legatura se face prin fibre nervoase parasimpatice care leaga nuclei hipotalamici de neurohipofiza iar pe cale vasculara legatura se realizeaza prin sistemul vascular port hipofizar (sist precedat de capilare )

Acest sistem ia nastere din ramurile hipofizare ale arterei carotid interne care se continua cu capilarele venoase foarte ramnificate la baza hipotalamusului colectate ulterior in jurul tijei pituitoare si capilarizate din nou la nivelul hipofizei.

Fiziologia hipofizei = prin legaturi intime cu sistemul nervos central si cu aproape toate glandele endocrine hipofiza are un rol deosebit in reglarea secretiei hormonale,de aceea hipofiza e considerata ca o veriga de legatura intre SNC si tesuturi.

Adenohipofiza = secreta urmatorii hormoni :

1.Hormonul stomato –trop = hormone de crestere deoarece stimuleaza cresterea influetand metabolismul substantelor organice si minerale.Acest hormone stimuleaza cresterea oaselor lungi actionand asupra cartilajelor de crestere cat si cresterea in grosime actionand asupra osteogenezei sub periostale,stimuleaza sinteza proteinelor si alaturi de alti hormone stimuleaza cresterea organismelor.

Actiunea STH in metabolismul mineral = diminueaza cantitatea de sodium ,fosfor ,calciu si creste continutul in proteine.

In metabolismul protidic stimuleaza transportul aminoacizilor in cellule si activeaza incorporarea lor in protein,actiune care explica cresterea viscerilor si a scheletului

In metab glucidic stimuleaza descarcarea glucozei din ficat diminuand consumul tisular de glucoza cat si sinteza de insulin deoarece det aparitia fenomenului diabetic.

In metab lipidic STH intervine in mobilizarea acizilor grasi din depozitele lipidice ale organismului si stimuleaza sinteza corpilor cetonici (cetogneza) furnizand energia necesara sintezei proteinelor.

Sinteza STH e controlata de 2 neurohormoni in funct de concentratia lui in sange. Un centru stimuleaza sinteza de hormone alt centru hipotalamic inhiba secretia de hormoni.STH e secretat tot timpul vietii. In anumite conditii se produc descarcari crescute de STH ex: stari de stres,hipoglicemie.

Modificarile secretorii produc stari patologice cu manifestari distincte astfel

* Hiposecretia opreste cresterea la copii – nanism hipofizar,piticism caracterizat print-o dezvoltare somatic redusa dar armonioasa si o dezvoltare psihica normala.

* Hipersecretia – exces de STH = in per de crestere a org prov gigantismul se install inaintea pubertatii deoarece cartilajele de crestere nu mai sunt osificate.Daca dereglarea apare la adult se prod acromegalia caracterizata prin crest exagerata a extremitatilor.

2.Tirotropina TSH = stimuleaza cresterea si activit secretorii glandei hipofiza.In lipsa acestui hormone hipofiza nu se dezvolta si determina aparitia consec hipo-secretil.

Secretia de TSH e controlata atat printr-un mechanism de feed –back neg exercitat prin concentratia crescuta de hormone tiroidieni asupra adeno-hipofizei cat si printr-un mechanism nervos care actioneaza prin descarcarea unui hormone eliberator de tiritropina din hipotalamus.

Modif survenite in mediul intern sau extern produc modif adecvate ale secretiei tiroidiene.

Etapele privind sinteza si secretia hormonilor tiroidieni sunt controlati de tirotropina adeno-hipofiza iar acesta la randul ei e reglata prin hormonul eliberator specific de tirotropina.

Extractele adenohipofizare care contine acest hormon au actiune stimulatoare asupra tiroidei intensificand secretia de hormon.

3.Corticotropina ACTH = stimuleaza secretia cortico suprarenala mai les a hormonilor gluco-corticoizi si intr-o masura mai mica a hormonilor mineralo-corticoizi cat si cresterea glandelor. O hipersecretie ACTH mareste secretia cortico suprarenala iar o hiposecretie o micsoreaza.

Modif apar in producerea colesterolului si a acidului ascorbic la acest nivel ACTH are influenta si asupra activitatii nervoase superioare adica in doze mari produce inhibitii supraliminale,influeteaza metabol subst organice. De aceea in hipersecretie produce modificari in metabolismul acestor subst determinand o ingrasare exagerata.

Secretia de ACTH e controlata de centrii hipotalamici prin interventia unui neurohormon numit hormone eliberator de ACTH care ajunge la adenohipofiza prin vasele sist port.

Cresterea concentr plasmatice de gluco-corticoizi liberi printr-un mechanism de feed-back scade secretia de ACTH atat prin actiunea asupra hipotalamusului cat si asupra hipofizei ,iar diminuarea niv gluco-corticoizilor plasmatici liberi activeaza sinteza si descarcarea de ACTH.