Societatea în Nume Colectiv

1. Caracteristica şi trăsăturile societăţilor în nume colectiv

2. Caracteristica şi trăsăturile societăţilor în comandită

Caracteristica şi trăsăturile societăţilor în nume colectiv

Societăţile comerciale se prezintă sub forme variate. Codul civil al Republicii Moldova, art. 106, alin. (2) reglementează următoarele patru forme de societăţi comerciale: societatea în nume colectiv, societatea în comandită, societatea cu răspundere limitată şi societatea pe acţiuni.

A. Noţiunea societăţii în nume colectiv

Această formă de societate este potrivită pentru realizarea unor afaceri mici, în care asociaţii realizează activitatea şi îşi asumă toate riscurile. Datorită structurii sale, societatea în nume colectiv este considerată forma tipică a societăţilor de persoane.

Definiţie. Codul civil al R.M., art. 121, defineşte societatea în nume colectiv drept societate comercială ai cărei membri practică, în conformitate cu actul de constituire, activitatea de întreprinzător în numele societăţii şi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile acesteia.

În doctrina română societatea în nume colectiv este definită ca o societate constituită prin asocierea, pe baza deplinei încrederi, a două sau mai multor persoane, care pun în comun mai multe bunuri, pentru a desfăşura o activitate comercială, în scopul împărţirii beneficiilor rezultate şi în care asociaţii răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile societăţii.

Din definiţia dată rezultă caracterele acestei societăţi:

a) asocierea are la bază încrederea deplină a asociaţilor, societatea fiind constituită intuitu personae, adică asociaţii, înfiinţând societatea, au în vedere persoana coasociaţilor. În caz de deces, retragere, declarare a incapacităţii sau a dispariţiei fără veste a unui membru-persoană fizică, de insolvabilitate, deschidere a procedurii de reorganizare, de lichidare a membrului-persoană juridică, societatea poate să-şi continue activitatea, dacă este prevăzut de actul de constituire sau dacă hotărârea privind continuarea activităţii se adoptă în unanimitate de către membrii rămaşi.

b) capitalul social este divizat în participaţiuni, care nu sunt reprezentate prin titluri (certificate);

c) obligaţiile societăţii sunt garantate cu patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a tuturor membrilor.

Societatea în nume colectiv poate fi examinată în trei faze diferite:

1. Faza constituirii;

2. Faza funcţionării;

3. Faza dizolvării şi reorganizării societăţii.

B. Constituirea societăţii în nume colectiv

Societatea în nume colectiv se constituie potrivit regulilor generale stabilite de Codul civil al Republicii Moldova referitoare la constituirea societăţilor comerciale.

Întrucât regulile generale privind constituirea societăţilor comerciale au fost examinate, vom înfăţişa unele aspecte specifice constituirii societăţii în nume colectiv.

Actul de constituire al societăţii în nume colectiv se încheie în formă autentică şi, pe lângă clauzele prevăzute la art. 108 al Codului civil, trebuie să mai indice:

a) cuantumul şi conţinutul capitalului social al societăţii şi modul depunerii aporturilor;

b) mărimea şi modalitatea de modificare a participaţiunilor fiecărui participant la capitalul social;

c) răspunderea membrilor pentru încălcarea obligaţiilor de depunere a aporturilor;

d) procedura de adoptare a hotărârilor de către asociaţi;

e) procedura de admitere a noilor asociaţi;

f) temeiurile şi procedura de retragere şi excludere a asociatului din societate.

Asociaţii. Potrivit art. 121, alin. (2), Codul civil al R.M., numărul asociaţilor nu poate fi mai mic de 2 şi nici mai mare de 20 de persoane fizice sau juridice. O persoană fizică sau juridică poate fi asociat numai al unei societăţi în nume colectiv.

Codul civil al R.Moldova nu conţine nici o prevedere expresă referitor la faptul dacă o societate în nume colectiv poate fi sau nu cofondator (membru asociat) al unei alte societăţi în nume colectiv sau comanditat într-o societate în comandită. Pornind de la răspunderea pe care o poartă asociaţii societăţii în nume colectiv şi comanditaţii societăţii în comandită, considerăm că societatea în nume colectiv, ca subiect de drept, nu are aceste prerogative. Ea poate avea doar calitatea de membru-comanditar într-o societate în comandită, fondator al unei societăţi cu răspundere limitată şi al unei societăţi pe acţiuni.

Firma societăţii. Având calitatea de persoană juridică, societatea în nume colectiv are o firmă proprie ca atribut de identificare, sub care îşi exercită activitatea de întreprinzător şi sub care semnează. Denumirea societăţii în nume colectiv trebuie să includă sintagma în limba de stat „societate în nume colectiv” sau abrevierea „S.N.C.”, şi numele sau denumirea asociaţilor. Dacă nu sunt incluse numele sau denumirea tuturor asociaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel puţin unuia dintre asociaţi şi sintagma în limba de stat „şi compania” sau abrevierea „şi Co”.

Capitalul social. Actul constitutiv (contractul de societate) trebuie să indice cuantumul şi conţinutul capitalului social al societăţii în nume colectiv şi modul depunerii aporturilor. Este de remarcat că legea nu stabileşte un plafon minim al capitalului social, ceea ce înseamnă că asociaţii sunt liberi să determine mărimea acestuia, în funcţie de nevoile pe care le reclamă realizarea obiectului societăţii.

Totodată, actul constitutiv trebuie să prevadă mărimea şi modalitatea de modificare a contribuţiei fiecărui participant la capitalul social, precum şi răspunderea membrilor pentru încălcarea obligaţiilor de depunere a aporturilor.

C. Funcţionarea societăţii în nume colectiv

Conducerea societăţii şi modul de luare a hotărârilor. Având în vedere numărul mic al asociaţilor societăţii în nume colectiv, Codul civil nu instituţionalizează adunarea generală a asociaţilor acestei societăţi, deciziile fiind luate împreună de către asociaţi (art. 123 Cod civil al RM). Însă, conform aceluiaşi articol, actul constitutiv poate prevedea cazuri când hotărârea poate fi adoptată cu majoritatea voturilor membrilor. Dacă Codul civil al R.M. nu menţionează în ce cazuri deciziile se iau prin votul asociaţilor care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social, atunci, de exemplu, legislaţia română face această menţiune.

a) alegerea unuia sau mai multor administratori ai societăţii, numai dacă prin contractul de societate nu se dispune altfel;

b) revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, cu excepţia cazului când administratorii au fost numiţi prin contractul de societate;

c) aprobarea bilanţului societăţii;

d) răspunderea administratorilor.

În doctrină s-a conturat părerea că asociaţii se vor organiza în cadrul societăţii în nume colectiv sub forma unei adunări, care va funcţiona pe baza regulilor de drept comun, respectiv cele aplicabile adunării generale a societăţii pe acţiuni, cu singura excepţie că hotărârile, în cadrul acestei adunări, se vor adopta cu unanimitatea voturilor, dacă legea sau actul constitutiv nu prevede altfel.