Gestionarea durabilă a pădurilor

Prin resursă forestieră se întelege în primul rând suprafaţa ocupată de păduri, volumul de lemn stocat pe aceste suprafeţe precum şi suprafaţa specifică de pădure ce revine unui locuitor dintr-o anumită tară, continent sau de pe glob.

O retrospectivă istorică pune în evidenţă faptul că resursele forestiere sunt într-o continua diminuare la nivel planetar, totuşi s-a constatat că pe unele continente s-a mentinut constantă (Europa) iar pe altele a scazut vertiginos (Africa). La niveul continentului european în unele ţari se remarcă o creştere a suprafeţei fondului forestier (Franţa). pentru o perspectivă şi la nivelul României se preconizează sporirea suprafeţei pădurilor prin integrarea în fondul forestier a terenurilor degradate având în vedere că la ora actuală în România există aprox. 2 milioane ha de terenuri degradate este posibil ca suprafaţa pădurilor să crească cu cel putin 30% faţă de suprafaţă actuală.

Din statisticile eliberate de FAO s-a constatat ca suprafaţă fondului forestier mondial este de aprox. 4592 milioane hectare aprox. 35% din suprafaţă uscatului. Scăderea fondului forestier s-a datorat în primul rând nevoilor societăţii de a prelua sau a integra în fondul funciar agricol tot mai multe suprafeţe necesare pt. păşunat sau pt cultura cerealelor etc. Se constată două aspecte foarte importante privind distribţia resurselor forestiere ;

1-existenţa unei avansate asimetrii în plan regional a acestora astfel în tările puternic industrializate acolo unde impactul antropic a fost ridicat suprafaţa pădurilor s-a redus foarte mult (Anglia, Franta, Belgia, Spania)

2-de asmenea explozia demografică a generat o puternică asimetrie între structura fondului forestier şi densitatea populatiei astfel America de Sud şi Zona Pacificului au 5 ha pe cap de locuitor datorită densităţii scăzute a populaţiei, Europa are 0,3 ha pe cap de locuitor iar Asia mai putin de 0,3.Procentul cel mai mare de impădurire apare în America de Sud cu 49%, America de Nord cu 40% şi Africa cu 23,5%. Predominante sunt speciile de foioase. Răşinoasele sunt situate predominant în Emisfera Nordică. Volumul mediu pe picior este mai mic la foioase ca la răşinoase.

Consumul de lemn a crescut de la etapă la etapă ajungandu-se de la 1617 mil m3 în 1960 la 3456 mil m3 şi la 4400 mil m3 în 1980 şi este într-o continuă crestere.

TABEL 1 Repartiţia pădurilor pe glob

Regiunea

Geografică Supr.

Usca-tului

mii ha Din care teren forestier %de împa-durire

% Supr.

pe lo-

cuitor

ha

Răşinoase

Foioase

mii ha % mii ha % V mc V % mii ha % V mc V %

Europa 471 145 3,2 30,8 0,31 82 56 8,1 7,1 59 2,1 5,4 4,3

URSS 2144 1251 27,2 58,8 3,21 796 54 66 56,9 185 6,7 13 10,4

Asia 2700 550 12 20,4 0,19 90 6,1 3,6 5,5 410 14,9 11,4 9,1

Africa 2970 698 15,2 23,5 2,34 4 0,2 0,2 6,1 694 25,3 4,2 3,4

America de Nord 1675 750 16,3 40 3,34 440 29,9 34 29,3 273 9,3 10,8 8,6

America Centrala 272 76 1,6 27,9 0,92 37 2,4 0,2 0,1 36 1,3 0,7 0,6

America de Sud 1760 867 18,9 49,3 5,28 20 1,4 0,6 0,5 847 30,8 76 60,6

Zona

Pacific 842 255 5,6 30,3 5,40 4 0,2 0,6 0,5 249 9 3,8 3

TOTAL 13034 4592 100 35,2 1,83 1473 100 116 100 2753 100 125 100

TABEL 2 Structura fondului forestier din România pe grupe functionale

( după strategia dezvoltarii silviculturii 1995 )

1970 1980 1984 1993

mii ha % mii ha % mii ha % mii ha %

TOTAL 6315 100 6337 100 6371 100 6367 100

Păduri

total 6120 96,9 6227 98,3 6282 98,2 6250 98

Gr. I 1139 18,6 2136 34,3 2293 36 3183 50

Gr II 4986 81,6 4091 65,7 3989 64 3067 48

Alte terenuri 98 1,6 80 1,4 89 1,5 117 2

În România avem 6,37 mil ha adică 26,7%(vezi tab. 2). România are 0,27 ha pe cap de locuitor sub media europeană şi foarte departe de alte ţări europene: Suedia cu 2,8, Finlanda 4 (vezi tab. 4 ). Se remarcă o accentuată asimetrie a fondului forestier în raport cu relieful astfel în zona montană avem 58,5%, în zona dealurilor 38,7% şi doar 8,9 în zona de câmpie şi luncă. Procentul de împădurire ajunge în zona montană la 79%, 27% la dealuri şi 5-7% la câmpie. Atât la câmpie cât şi la deal există areale, judeţe, cu procente foarte scăzute: Brăila, Ialomiţă cu aprox. 3%, Câmpia Bărăganului cu 3,5%, C. Olteniei cu 3,2%, C. Moldovei cu 12,7%.

Padurile din Romania au un potential important din punctul de vedere al utilizarii multifunctionale a terenurilor, reprezentand o sursa de bunuri de natura sociala, economica si de mediu. Gestionarea durabila a padurilor si dezvoltarea sectorului forestier trebuie sa devina un element esential in strategia nationala de prevenire a inundatiilor.

Circa 52% din padurile din Romania sunt clasificate ca avand functii speciale de protectie (protectia solului, protectia apelor, protectia climei, conservarea faunei salbatice si functii sociale), in timp ce restul au functii de productie si protectie.

Padurile joaca un rol important in regularizarea debitelor cursurilor de apa, in asigurarea calitatii apei si in protejarea unor surse de apa importante pentru comunitatile locale fara alte surse alternative de asigurare a apei. Este cazul padurilor situate in perimetrele de protectie a resurselor de apa subterane sau de suprafata, precum si a padurilor situate pe versantii aferenti lacurilor naturale si de acumulare.

Padurile au un rol important in mentinerea stabilitatii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecarilor de teren sau avalanselor.

Scopul si obiectivele strategiei nationale in domeniul forestier sunt cele de asigurare a gestionarii durabile a padurilor, respectand principiile continuitatii, eficacitatii functionale, conservarii si ameliorarii biodiversitatii. Prin functiile de natura ecologica, sociala si economica, padurile furnizeaza si alte bunuri si servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase si nelemnoase, spatiu de recreare, infrumusetarea peisajului, etc.

Suprafata de teren ocupata cu paduri si alta vegetatie forestiera in Romania este de 6.391.000 ha, reprezentand 26,80 % din suprafata tarii. Suprafata de padure/om in Romania este de 0,28 ha, putin sub media europeana de 0,32 ha.

Padurile din Romania nu sunt uniform distribuite pe cele trei forme de relief. Din totalul padurilor: 52% sunt in zona de munte; 37 % sunt in zona de deal si 11% sunt in zona de campie.

Volumul de masa lemnoasa pe picior este de circa 1.341 milioane mc, reprezentand aproximativ 218 mc/ha. Speciile de rasinoase acoperă 29,3% din suprafata padurilor, in timp ce fagul acopera 31,65% iar stejarul 16,96%.

Distributia padurilor pe clase de varsta este prezentata in imaginea urmatoare: 23% intre 1-20 ani; 19% intre 21-40 de ani; 18 % intre 41-60 ani; 15% intre 61-80 de ani; 10% intre 81-1000 de ani; 15% peste 100 de ani.

In prezent, aprox.65% din suprafetele de padure (respectiv, 4,2 milioane ha) se afla in proprietate publica si sunt gospodarite de Regia Nationala a Padurilor - ROMSILVA, restul aflandu-se in proprietate privata. Suprafata padurilor proprietate privata din România a crescut in ultimii 16 ani ca urmare a restituirilor catre fostii proprietari, estimandu-se ca suprafata padurilor proprietate privata si proprietate publica locala, va fi de aproximativ 65% din suprafata totala a padurilor, la sfarsitul procesului de retrocedare.