Introducere în Economie

De-a lungul evolutiei sale istorice, stiinta a cautat sa analizeze fenomenele complexe cu ajutorul modelelor abstracte. Natura umana si variatia relatiilor care se stabilesc într-o societate formeaza un câmp de cercetare întins si pasionant, propice declansarii unor multiple controverse. Utilizarea matematicii pentru rezolvarea unor probleme economice suscita reticente profunde si nejustificate. Multi teoreticieni sau practicieni economisti ignora noile descoperiri din teoria matematica care le-ar putea fi utile. Pe de o parte aparatul matematic s-a complicat, ceea ce implica un efort major pentru cunoasterea lui, iar pe de alta parte descoperiri utile economiei sunt de data recenta.

Stiinta economica a facut mari progrese între anii 1950-1980 iar aceste progrese sunt putin cunoscute poate si pentru ca teoria matematica utilizata a devenit extrem de rafinata, necesitând un efort continuu pentru întelegere.

Economia în general si cu atât mai mult economia de piata presupune agenti (consumatori sau producatori), bunuri si servicii pe care ei le schimba, preturi care fixeaza conditiile acestor schimburi dar si probleme fundamentale:

1) Care este economia abstracta ce presupune o stare de echilibru si când aceasta stare are eficacitatea maxima? Demonstratia utilizeaza teorema punctului fix care trateaza continuitatea;

2) Care este interpretarea acestei stari conform teoriei jocurilor? Jocurile sunt modele simple prin care se cerceteaza atitudinea agentilor economici ca parteneri si competitori în acelasi timp;

3) Care este procedeul practic de investigare a starii de echilibru? Ca raspuns la aceasta întrebare se poate utiliza teoria generala a surplusului;

4) Cum se prezinta echilibrul economic în raport cu proprietatile oricarei forme de echilibru: unicitate, stationaritate, stabilitate ?

5) Care este atitudinea coerenta fata de riscurile legate de incertitudine si viitor ?

Fundamentarea stiintifica se bazeaza pe cercetarea imaginilor abstracte simplificate ale universului real, concret si întins, pentru a intui esenta. Un asemenea demers releva spiritul de finete opus de Pascal spiritului geometriei. În acest sens sunt edificatoare cuvintele lui Henri Poincaré: „se zice ca stiinta nu este decât o clasificare, iar o clasificare nu poate fi adevarata, ci comoda. Dar este adevarata pentru ca este comoda nu numai pentru mine, ci pentru toti oamenii; ea este adevarata pentru ca va ramâne comoda pentru urmasi; este adevarata pentru ca nu poate fi hazard”.

Imaginea este uneori extrem de simplificata în raport cu realitatea observabila, presupunând ca anticiparea faptelor economice este perfecta, alteori foarte complicata, ca numarul consumatorilor este finit, dar foarte mare, toti consumatorii putând fi diferiti în gusturile lor. Aceste simplificari nu tin cont de proprietatile interesante pe care le poate avea economia abstracta astfel definita.

Atunci când schimburile de bunuri si servicii între consumatori si producatori sunt orientate de un sistem de preturi, exista un joc al preturilor astfel încât cererea si oferta sunt egale pentru orice bun si serviciu iar situatia economica cu acest joc al preturilor, este „optima”; în acest sens nu este posibil sa se îmbunatateasca pozitia unui consumator fara a o înrautati pe-a altora. Se convine ca o situatie astfel definita nu este unica. Fiecare distribuire a bogatiei initiale între consumatori corespunde unei situatii optimale particulare. Daca o situatie nu este optimala este posibil sa se gaseasca o varianta în care un consumator nu pierde dar ceilalti câstiga. În acelasi timp, fiecare consumator apreciaza propria sa pozitie fara sa-l intereseze a celorlalti.