Organizația Mondială a Comerțului

Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC) este o organizaţie internaţională care supervizează un număr mare de acorduri care definesc "regulile comerciale" dintre statele membre. OMC este succesoarea „Acordului general asupra tarifelor şi comerţului“ şi operează în direcţia reducerii şi abolirii barierelor comerţului internaţional.

Sediul OMC se află în Geneva, Elveţia. În 13 mai 2005, Pascal Lamy a fost ales director general al OMC. Acesta a preluat funcţia de la predecesorul său, Supachai Panitchpakdi la data de 1 septembrie, 2005. Până la data de 19 august, 2005 au existat 148 de membri ai organizaţiei. Tuturor membrilor OMC li se recomandă să-şi ofere reciproc statutul de naţiunea cea mai favorizată, astfel încât (cu mici excepţii) concesiuni comerciale oferite de un membru OMC unei ţări trebuie să fie oferite tuturor membrilor OMC.

La sfârşitul anilor '90, OMC a devenit o ţintă majoră a protestelor mişcărilor anti-globalizare.

Origini

Organizaţia Mondială a Comerţului a luat fiinţa la 1 ianuarie 1995, după îndelungate şi complexe negocieri, ca exponentă a unui nou set de principii, reguli şi discipline care urmează a asigura comerţului internaţional un cadru îmbunătăţit de desfăşurare, adaptat cerinţelor actuale şi de perspectivă.

Organizaţia Mondială a Comerţului reprezintă baza instituţional - juridică a sistemului comercial multilateral, fiind unica organizaţie internaţională care tratează regulile globale ale comerţului dintre ţări.

Una dintre cele mai tinere organizaţii, OMC este succesorul GATT (Acordul General al Comerţului şi Tarifelor), stabilit înaintea celui de-al doilea război mondial.

Cu toate că OMC este încă tânără, sistemul multilateral de comerţ a început sub GATT (în 1947) acum mai bine de 50 de ani. GATT urmărea eliminarea tarifelor şi barierelor comerciale, precum şi eliminarea tratamentului diferenţial în comerţul internaţional. Avea 23 de ţări membre în momentul respectiv.

Ultimii 50 de ani au asistat la o creştere excepţională în domeniul comerţului mondial. Exporturile de marfă au crescut cu o medie de 6% anual.

Comerţul total în 1997 era de 14 ori nivelul celui din 1950.

GATT şi OMC au ajutat la crearea unui puternic sistem de comerţ, contribuind la o creştere fără precedent. Sistemul a fost dezvoltat de o serie de negocieri găzduite de GATT. Prima rundă s-a ocupat de reducerea taxelor, dar negocierele de după au inclus şi alte arii. Cea mai lungă rundă de negocieri, între anii 1986-1994, a dus la apariţia OMC. Negocierile nu s-au oprit aici, câteva au continuat şi după asta. În februarie1997 s-a ajuns la un acord în serviciile de telecomunicaţii.

In acelaşi an, 40 de guverne au ajuns la o concluzie în ceea ce priveşte comerţul fără taxe pentru produsele din tehnologia informaţiei şi 70 de membri au pus la punct o afacere financiară de servicii ce acoperă mai mult de 95% din comerţ, în cadrul băncilor, asigurărilor, securităţii şi informaţiilor financiare.

În 2000, noi discuţii au apărut în agricultură şi servicii. Acestea au fost încorporate într-un program amplu de lucru, Agenda de Dezvoltare Doha (DDA), lansată la a patra conferinţă ministeriala OMC, în Doha, Qatar, noiembrie 2001. Negocierile au încetat în ianuarie 2005.

Ideea creării OMC a fost avansată pentru prima dată în 1990, de către Comunităţile Europene şi Canada şi avea în vedere ca noua organizaţie să se constituie într-un mecanism eficient şi pragmatic pentru:

1. implementarea rezultatelor Rundei Uruguay;

2. încorporarea în cadrul multilateral de drepturi şi obligaţii comerciale a rezultatelor obţinute în noile domenii de reglementare (servicii, măsuri investiţionale, drepturi de proprietate

3. intelectuală); aplicarea amendamentelor aduse unor articole ale G.A.T.T;

4. eliminarea caracterului provizoriu prelungit al existenţei şi funcţionării GATT.

Acordul de la Marrakesh privind înfiinţarea OMC, în preambulul său, prevede obiectivele de bază, similare cu cele ale G.A.T.T.- ului, dar care au fost extinse pentru a acorda OMC mandatul de a trata comerţul cu servicii. Acestea sunt:

• continuarea negocierilor în vederea liberalizării progresive a comerţului internaţional;

• realizarea complementarităţii dintre liberalizare, dezvoltare economică şi eradicarea saraciei;

• confirmarea rolului central pe care regulile şi sistemul multilateral trebuie să-l ocupe în politica comercială a statelor membre OMC;

• organizarea activităţii OMC pe baze care să reflecte într-o mai mare măsură nevoile tuturor membrilor

Aceste obiective au fost completate cu domeniul serviciilor şi cu noţiunea de „dezvoltare durabilă”, referitoare la utilizarea optimă a resurselor mondiale şi la necesitatea protecţiei şi conservării mediului înconjurător, corespunzător diferitelor niveluri de dezvoltare economică ale ţărilor.

Funcţiile Organizaţiei Mondiale a Comerţului sunt:

a) facilitarea implementării, administrării şi aplicării instrumentelor juridice ale Rundei Uruguay şi ale oricăror noi acorduri ce vor fi negociate în viitor;

b) soluţionarea diferendelor (disputelor) comerciale;

c) OMC joacă rol de forum de negocieri legate de comerţ între statele membre. Odată ce se ajunge la un consimţământ, preia rolul pentru punerea în aplicare a acestor rezultate. Negocierile sunt pilonul de suport al acestei organizaţii. Acordurile la care ajunge se doresc a fi rezultatul unui proces de consultări între toate părţile interesate pentru a ajuta la sporirea interacţiunilor;

d) asistă ţările în curs de dezvoltare în probleme de politică comercială prin asistenţă tehnică şi probleme de educaţie;

e) examinarea politicilor comerciale naţionale;

f) cooperarea cu alte instituţii internaţionale în formularea politicilor economice la scară mondială.