Ideologiile eliberării - feminismul, ecologismul, mișcările de eliberare

I. Ideologiile eliberarii

- miscarile “eliberationiste” (miscarea de eliberare a negrilor – anii `60, miscarea de eliberare a femeilor, a homosexualilor – in Europa si America de Nord, a animalelor- Europa si SUA)

- ideologiile eliberarii pun accentul pe importanta sentimentului de demnitate in randul grupurilor vizate

- esenta comuna a miscarilor:

• noile ideologii lupta pentru eliberarea de sub forma de opresiune pe care vechile ideologii le-au omis

• se adreseaza unui auditoriu anume: negrii, femeile, homosexualii, persoane nemultumite de felul in care sunt tratate animalele

• fiecare grup caruia i se adreseaza este opresat de un grup dominant (fie ca este opresiune intelectuala, institutionala, legala etc.; ex.: negrii sunt/au fost oprimati de albi, femeile de catre barbati, homosexualii de heterosexuali, animalele de catre oameni

• isi propun sa elibereze grupul opresat nu numai de « barierele externe » (legile discriminatorii, aceesul la educatie, locuri de munca etc.), si si de cele interne (conceptii si atitudini pe care ce opresati au ajuns sa le accepte- constient sau nu – ca adevarate si care ii determina sa renunte la cautarea libertatii. Ex.: unii negri au valori « albe » si comportamente rasiste fata de cei de culoare. = schimbarea de atitudine din partea celor opresati

• toate urmaresc sa sensibilizeze si sa schimbe conceptiile persoanelor care au participat – constient sau nu – la propria opresiune. De exemplu, un negru se poate simti inferior din punct de vedere social, femeile se pot considera mai slabe decat barbatii, homosexualii se poat simti ca nefiind « in regula ». Scopul lor este de a infrunta si critica sursele de inferioritate sau de vina, de a elibera sau emancipa grupurile opresate.

• isi propun sa elibereze opresorii de iluzia propriei superioritati, de a vedea in fostele lor victime membri cu drepturi egale ai comunitatii in care traiesc.

a. Eliberarea negrilor

- are doua variante, ambele au acelasi scop – sfarsitul rasismului

1. Varianta drepturilor civile, liberala in conceptii, preocupata de protejarea si extinderea unor drepturi refuzate anterior (anii `60 : M. Luther King – urmarea eliminarea discriminarii in probleme ca dreptul de vot, educatie, transport, locuinta, locuri de munca)

2. Varianta “eliberarii negrilor” – cea mai daunatoare forma de rasism este cea care se insinueaza din interior => alterarea spiritului negrilor. Persoanele de culoare au suferit din cauza prejudecatilor, a discriminarilor rasiale -> astfel de prejudecati distrug, submineaza demnitatea, respectul de sine al minoritatilor rasiale. Pentru a inlatura stereotipurile, negrii incep sa preia din comportamentul albilor (se imbraca la fel, isi indreapta parul, asculta aceeasi muzica, nu folosesc expresii tipic negrilor) => asemenea incercari fiind lipsite de succes, unii isi intorc mania asupra lor insisi, urandu-si provenienta mai mult decat pe asupritorii lor (aceasta ura dubla este semnalata de romancieri ca Richard Wright, James Baldwin, Malcom X, de psihologi, care numesc aceasta ura “furia neagra” - ura impotriva albilor pe care cei de culoare o revarsa asupra lor si a celor din aceeasi rasa) => cresterea infractionalitatii in cartierele negrilor din SUA.

- procesul de recuperare este unul complex; incepe cu reevaluarea culturii albe, aratand ca standardele sale nu sunt neaparat cele adevarate, cu reevaluarea valorilor si standardelor negrilor -> insuflarea unui sentiment de identitate si mandrie rasiala; reconsiderarea istoriei negrilor: triumful negrilor in fata sclaviei, pastrarea demnitatii in ciuda nedreptatilor la care au fost supusi, realizarile positive in arta, muzica, literatura

- anii `60-`70: miscari de recuperare a “mandriei negre”: religia islamica a negrilor, partidul “Pantera Neagra” – au lasat o mostenire importanta pentru succesori.

b. Eliberarea femeilor

- micarea de eliberare a femeilor are o istorie indelungata (sec. XVIII)

- sec. XIX- activismul femeilor (sufragetele sin SUA si Marea Britanie care cereau ca femeile sa aiba drept de vot, legi care reglementau casatoria si divortul; au activat in miscarea de eliberare a negrilor, conditia femeilor si a negrilor era similara in acea perioada; activau pentru abstinenta, pentru ca multe sotii si copii erau victimele abuzului sexual, batailor) => activau si pentru apararea altor grupuri oprimate.

- secolul XX- apar mai multe variatii ale conceptiilor feministe ca socialismul si anarhismul. Reprezentantele feminismului socialist afirmau ca femeile nu pot fi libere pana cand capitalismul nu va fi inlocuit cu socialismul; cel anarhic: femeile nu vor fi libere atata vreme cat va exista statul.

- cea mai importanta miscare ramane cea a feminismului liberal: a luptat pentru drepturi civile (casatorie, educatie, drepturi legale, dreptul la vot). Telul lor: de a acorda femeilor aceleasi drepturi si sanse de care se bucura barbatii = egalitatea sanselor.

1940 -1950

Dupa razboi femeile au inceput sa intre in numar tot mai mare in piata muncii. Prin urmare, o serie dintre indatoririle femeilor au trebuit sa fie redirectionate catre stat. Impreuna cu sindicatele, miscarea feminista a luptat din greu pentru un crearea unui stat asistential care sa ocupe acest vid lasat de plecarea femeii in spatiul public si care sa joace rolul de plasa de siguranta pentru cei nevoiasi – aceasta este, probabil, cea mai mare realizare a secolului.

1950-1960

Aceste decade au vazut radicalizarea miscarii feministe, conduse de femeile americane. Intrarea masiva a femeilor pe piata muncii, dar si inventarea pilulei contraceptive au schimbat rolul traditional al femeii in familie. Femeile au inceput sa ceara dreptul la avort, asistenta de crestere a copiilor, plati egale.

- anii `60 – miscarea combativa, preocuparea era legata nu numai de formele evidente de discriminare, ci si de inlaturarea formelor de discriminare mai subtila (sexism): asa-zisa inferioritate innascuta a femeilor, inferioritati psihice, emotionale, spirituale care le impiedica sa fie egale cu barbatii. (fetele nu sunt buna la stiinte, barbatii sunt « diplomati » ei se « infurie » in timp ce femeile devin « isterice » = stereotipuri