Termeni - Discipline

Termeni

Agnosticism: doctrina sau atitudine filosofica care declara absolutul inaccesibil spiritului uman

Amoralitate: negare a oricarei morale universale; diferit de imoral

Analitic: despre judecati: (I. Kant) în care subiectul include notele predicatul (vs. Sintetic)

Animism: sistem care considera ca orice lucru are suflet

Apodictic: enunt necesar, care nu poate fi negat

A priori: ceea ce este anterior oricarei experiente; vs. A posteriori: ceea ce este dobândit prin experienta (I. Kant)

Arhetip: model ideal (Platon)

Asertoric: enunt care exprima un adevar de fapt

Ateism: doctrina sau atitudine car consta în negarea oricarei reprezentari despre un Dumnezeu personal si viu

Atomism: doctrina filosofica potrivit careia materia este formata din atomi (Democrit)

Axioma: propozitie evidenta prin sine

Behaviorism: metoda psihologica bazata pe observatia obiectiva a comportamentului

Canon: model ideal caruia trebuie sa te conformezi (din gr. Kanon: model, regula)

Comprehensiune: sesizare a unui raport sau a unei semnificatii

Conceptualism: doctrina potrivit careia cunostintele noastre apar odata cu experienta, dar nu vin de la experienta

Constiinta: sentiment pe care fiecare îl are cu privire la existenta si actele sale

Contingent: care poate sa nu fie

Cosmogonie: stiinta a formarii universului

Criticism: orice doctrina întemeiata exclusiv pe reflectia asupra sinelui (vs. Dogmatism)

Cutuma: mod de a actiona stabilit într-o societate

Determinism: principiu al stiintei potrivit caruia aceleasi cauze produc aceleasi efecte

Discursiv: care procedeaza prin etape; un spirit discursiv procedeaza metodic si calculat, unul intuitiv întelege imediat un rezultat

Dogmatism: tendinta de a face afirmatii indiscutabile

Eclectism: metoda care consta în a împrumuta principii care apartin la numeroase doctrine diferite si a le topi într-un sistem unic

Eidetic: care priveste esenta lucrurilor (de la gr. Eidos: forma, esenta) (Husserl)

Empiric: întemeiat pe experienta si observatie

Epifenomen: fenomen accesoriu

Épochè: suspendare a oricarei judecati cu privire la existenta lucrurilor ( din gr. : îndoiala) (Husserl)

Eudemonism: teorie potrivit careia fericirea trebuie sa fie scopul suprem al omului

Existenta: faptul de a aparea si de a se manifesta în afara (de la lat. Ex, în afara si sistere, a sta)

Existentialism: doctrina filosofica ce priveste existenta omului luata în realitatea ei concreta, la nivelul individului integrat în societate

Facticitate: caracter a ceea ce exista cu titlul de fapt contingent, adica ar putea sa nu fie

Fatalism: doctrina sau atitudine care considera toate evenimentele ca fiind irevocabil stabilite dinainte

Fenomenologie: studiu descriptiv al unui ansamblu de fenomene