Clasificarea Ariilor Protejate

Definitii si Clasificari ale Ariilor Protejate

sistemul de clasificare al IUCN - The World Conservation Union

La baza constituirii ariilor protejate a stat in primul randul faptul ca acestea satisfac nevoi ale oamenilor. Din necesitatea ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate, care se diferentiaza in principal functie de gradul de protectie (sau gradul permis al interventiei umane) si functie de scopul ariei protejate.

S-au constituit astfel arii protejate care protejeaza cele mai naturale zone de pe glob, in care interventia omului este aproape inexistenta, dar si zone in care interventia omului este prezenta, cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanta peisagistica si culturala deosebita.

Asfel, forul care si-a propus sa rezolve aceasta problema dificila a fost Uniunea Internationala de Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competenta necesara sa o faca. IUCN încearca sa influenteze, sa încurajeze si sa asiste societatile din toata lumea pentru conservarea integritatii si diversitatii naturii si pentru a asigura ca orice utilizare a resurselor naturale este echitabila si durabila.

Un sistem pentru definirea si clasificarea ariilor protejate a rezultat ca urmare a activitatii desfasurata de IUCN în acest domeniu timp de aproape un sfert de secol. Acest sistem a fost adoptat de catre guverne si explicat prin linii directoare.

In prezent categoriile IUCN sunt raspandite in intreaga lume si sunt luate drept referinta in orice dezbateri privind ariile protejate. Scopul acestui sistem de definire si clasificare a ariilor protejate este acela de a contribui la cresterea gradului de întelegere a tuturor celor interesati a diferitelor categorii de arii protejate.

Principiul central pe care se bazeaza liniile directoare este acela ca ariile protejate trebuie sa fie definite de obiectivele lor de management, nu de titlul ariei si nu de eficienta managementului în îndeplinirea respectivelor obiective. Problema eficientei management-ului trebuie desigur luata in considerare, dar ea nu este vazuta ca un criteriu de categorisire.

Vom prezenta astfel traducerea lucrarii "Liniile directoare pentru categoriile de management ale ariilor protejate" realizata de catre IUCN.

Se spera ca aceste linii directoare sa fie utilizate pe scara larga de catre toti cei implicati în procesul declararii de noi arii protejate si in revizuirea celor existente. Ele sunt proiectate pentru a forma o baza utila pentru crearea planurilor sistemelor nationale de arii protejate. Trebuie subliniat faptul ca aceste linii directoare nu sunt mecanismul “de conducere” pentru guverne sau organizatii în procesul de decidere a scopurilor ariilor protejate potentiale. Ariile protejate trebuie sa fie declarate pentru a îndeplini obiectivele conforme cu scopurile si cerintele nationale, locale sau private (sau un amestec al acestora) si numai dupa aceea “etichetate” cu o categorie IUCN corespunzatoare obiectivelor de management. Aceste categorii au fost elaborate pentru facilitarea comunicarii si informarii, si nu pentru a conduce sistemul.

Istoricul aparitiei categoriilor IUCN

(primele clasificari si diferente fata de sistemul din 1978)

Prin Comisia Mondiala asupra Ariilor Protejate (WCPA) cunoscuta in trecut sub numele de Comisia asupra Parcurilor Nationale si Ariilor Protejate (CNPPA), IUCN a oferit pe plan international consultanta asupra categorisirii ariilor protejate timp de mai mult de un sfert de secol. Scopul acestei consultante a fost:

- constientizarea guvernelor asupra importantei ariilor protejate;

- incurajarea guvernelor sa dezvolte sisteme de arii protejate a caror obiective de

management sa fie conforme cu conditiile nationale si locale;

- reducerea confuziei generate de adoptare a numerosi termeni diferiti pentru a descrie

tipuri diferite de arii protejate;

- asigurarea unor standarde internationale pentru a ajuta contabilizarea si compararea

globala si regionala intre tari;

- asigurarea unui cadru pentru colectarea, procesarea si diseminarea datelor privitoare la

ariile protejate;

- imbunatatirea comunicarii si intelegerii intre toti cei implicati in actiuni de conservare.

Prima etapa a fost definirea termenului de "parc national" in 1969 de catre Adunarea Generala IUCN. Multa munca de pionierat a fost desfasurata de Dr. Ray Dasmann, care a elaborat un sistem preliminar de categorisire publicat de catre IUCN in anul 1973.

In 1978 IUCN-ul a publicat raportul CNPPA "Categorii, Obiective si Criterii pentru Ariile Protejate", raport elaborat de Comitetul CNPPA asupra Criteriilor si Nomenclaturii prezidat de Domnul Dr. Kenton Miller. Acest raport a propus urmatoarele 10 categorii:

I. Rezervatie Stiintifica/Rezervatie Naturala Stricta

II. Parc National

III. Monument Natural

IV. Rezervatie de Conservare a Naturii/ Rezervatie Naturala Gospodarita

V. Peisaj Protejat

VI. Rezervatie de Resurse

VII. Arie Naturala Biotica/Rezervatie Antropologica

VIII. Arie Gestionata pentru Utilizari Multiple/Arie cu Resurse Gospodarite

IX. Rezervatie a Biosferei

X. Sit al Patrimoniului Mondial Natural

Acest sistem de categorisire a fost utilizat pe scara larga. A fost incorporat in anumite legislatii nationale, utilizat in dialogul intre managerii ariilor protejate de pe tot globul si a format structura organizatorica a Listei Natiunilor Unite asupra Parcurilor Nationale si Ariilor Protejate (in editiile recente acoperind Categoriile I - V).