Bazele managementului în industria alimentară

1. Definirea termenilor

Organizaţie grup de persoane şi facilităţi cu un ansamblu de responsabilităţi, autorităţi şi relaţii determinate.

Exemplu: Companie, corporaţie, firmă, întreprindere, instituţie, organizaţie de caritate, comerciant individual, asociaţie sau părţi sau combinaţii ale acestora

Nota 1 - În general ansamblul este ordonat.

Nota 2 - O organizaţie poate fi publică sau privată.

management activităţi coordonate pentru a orienta şi a controla o organizaţie management de la cel mai înalt nivel persoană sau grup de persoane care orientează şi controlează o organizaţie la cel mai înalt nivel

SR EN ISO 9000:2006 Sisteme de management al calităţii Principii fundamentale şi vocabular

2. Universalitatea managementului

Universalitatea managementului este dată de legătura indisolubilă dintre latura tehnico-organizatorică şi cea social-economică

Managementul este prezent în:

-organizaţii publice sau private

-organizaţii internaţionale

-biserici sau comunităţi religioase

-structuri organizatorice cu diverse scopuri formale sau informale.

-familiei.

3. Analiza comparativă a tipurilor de management clasic

Managementul empiric

Funcţia de management realizată de deţinătorul activităţii.

Se baza pe tradiţii şi observaţii directe.

Dispare odată cu apariţia formelor organizate de activitate de tipul întreprinderilor

Bazele managementului ştiinţific

Primele preocupări privind managementul ştiinţific Federick W.Taylor în lucrarea Principles of Scientific Management

Federick W.Taylor Principles of Scientific Management, publicată în 1911

Principiile fundamentale ale lui Taylor:

• Studiul tuturor cunoştinţelor tradiţionale, înregistrarea acestora şi transformarea în cunoştinţe ştiinţifice

• Selecţia personalului şi calificarea acestuia

• Repartizarea egală a muncii realizate

• Realizarea cooperării

Limitări: Caracterizarea muncitorului ca fiind o persoană care reacţionează numai la stimulente materiale (interesele se limitează la cele de natură fiziologică)

Încălcarea principiului unităţii de decizie şi acţiune prin acordarea de competenţă decizională compartimentelor funcţionale

Henry Fayol (1841-1952) în lucrarea Administration Industrielle et Generale divizează activităţile organizaţiei

Organizează activităţi în domeniile: tehnic, comercial, financiar, contabil, securitate, administrativ (a prevedea, a organiza, a comanda, a coordona şi a controla)

Henry Fayol enunţă următoarele principii:

1. Diviziunea muncii

2. Autoritate şi responsabilitate

3. Disciplină

4. Unitate de comandă

5. Binele comun

6. Centralizarea

7. Ordinea

8. Echitate

9. Stabilitate şi stăpânire

10. Iniţiativa

Managementul modern

Reprezentanţi: C.Argyris, H.J.Leavit, D.McGregor, W.H.Whyte şi mai ales ale lui Elton Mayo

Se bazează pe teoria motivaţiei

Se realizează unitatea dintre factorii tehnici şi cei umani

Se utilizează conceptul de dezvoltare sustenabilă

4. Ponderea factorilor tehnic, economic şi uman în cadrul şcolilor de management

Scoala clasică

Caracteristicile scolii clasice:

-Preocuparea pentru elaborarea unor principii ştiinţifice de management care să constituie ghiduri în activitatea practică

-Considerarea universalităţii principiilor de management

-Considerarea organizaţiei ca un sistem închis (neglijarea raporturilor cu mediul)

-Ignorarea aspectelor umane ale managementului.

Şcoala sociologică

Caracteristicile scolii sociologice:

-Punerea în prim plan a factorului uman

-Scoaterea în evidenţă a stimulentelor psihosociale

-Promovarea unui management participativ

-Evidenţierea elementelor de natură informală

Şcoala cantitativă

Caracteristicile şcolii cantitative:

-Rigurozitatea abordării fenomenelor

-Folosirea metodelor matematice şi statistice

-Abordarea cu preponderenţă a funcţiilor de previziune şi organizare

-Abordarea cu prioritate a funcţiilor de cercetare dezvoltare, producţie şi comercială

Şcoala sistemică

Caracteristicile organizaţiei sistemice:

-Integralitatea exprimă legăturile dintre elementele sistemului

-Ierarhizarea agregarea strictă după raporturi de supra şi subordonare

-Dinamismul reprezentat de modificarea în timp a variabilelor sistemului

-Finalitatea ca orientare spre atingerea unor obiective

-Adaptabilitatea şi stabilitatea