Extras din seminar

I. Prezentarea generala a jocului si managementul întreprinderii

CORAV se poate utiliza cu 3-6 întreprinderi reprezentate prin consiliile de administratie alcatuite din maximum 5 studenti sau cursanti. Fiecare întreprindere fabrica produse destinate în exclusivitate fie pietei interne, fie pietei externe, ca urmare a diferentelor majore dintre cerintele beneficiarilor de pe cele doua piete în situatia simulate prin acest minijoc. Elementele pe care este axat jocul se refera numai la procesele implicate de produsele care se exporta, facându-se abstractie de activitatile care se refera la productia pentru piata interna. În consecinta Consiliile de administratie ale întreprinderilor simulate îsi concentreaza deciziile asupra produselor pentru export, ignorând complet existenta produselor destinate pietei interne.

Pentru export, fiecare întreprindere poate fabrica maximum trei produse, denumite alfa, beta si gama. Desi de o mare complexitate, aceste produse se caracterizeaza printr-un ciclu scurt de productie - o luna - si un indice de elasticitate pe piata ridicat. În procesul fabricarii lui alfa, beta si gama se utilizeaza trei materii prime care se procura în exclusivitate din import, pe lânga unele materiale achizitionate de pe piata interna, care nu se specifica înca în mod expres în joc.

În vederea achizitionarii materiilor prime, fiecare întreprindere dispune de anumite fonduri, a caror marime variaza în functie de numarul unitatilor participante la joc, în modul precizat în tabelul nr. 1.

Tabel nr. 1

Numarul întreprinderilor participante Valoarea fondurilor totale disponibile (în mii $)

3 600

4 450

5 350

6 300

Este recomandabil ca organele participative de management ale întreprinderilor din joc sa formuleze politici comerciale care sa se reflecte atât în obiective, cât si în deciziile lunare adoptate pentru realizarea acestora.

Deci, activitatea managementului fiecarei întreprinderi din joc se concretizeaza în stabilirea obiectivelor pentru perioada de desfasurare a jocului: luarea deciziilor lunare privind aprovizionarea, fabricarea si vânzarea produselor.

II. Stabilirea obiectivelor

Consiliul de administratie al fiecarei întreprinderi este necesar sa previzioneze desfasurarea activitatii întreprinderii prin elaborarea planului sau semestrial. Având în vedere obiectivele urmarite prin joc, continutul si modul de derulare a acestuia, informatiile disponibile, se recomanda stabilirea obiectivelor prin intermediul indicatorilor cuprinsi în tabelul nr. 2.

Extras din planul întreprinderii Tabel nr. 2

Nr. Crt. Obiective Trimestrul I Trimestrul II Semestru

1. Cifra de afaceri (mii $)

2. Necesar de aprovizionare (mii $)

3. Profit (mii $)

Pentru determinarea indicatorilor din tabel se foloseste metodologia de planificare utilizata în întreprinderile românesti, evident luând în considerare volumul de informatii sensibil mai redus de care se dispune în joc. Astfel, cifra de afacere(CA) se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:

în care:

Qfi = cantitatea de produs (±, ² si ³) care se anticipeaza ca se va vinde în perioada luata în considerare;

Pvi = pretul unitar pentru produsele i.

Cantitatea de produs ±, ² si ³ se determina în functie de resursele financiare alocate fiecarei întreprinderi de preturile unitare ale materiilor prime care se vor importa, de structura productiei pentru care se opteaza, de politica firmei, de profitul unitar anticipat, etc.

Preturile unitare de vânzare ale produselor finite se pot anticipa având în vedere procedura de determinare a lor descrisa în paragraful referitor la vânzarea produselor.

Necesarul de aprovizionat (Na) se determina pe baza urmatoarei relatii:

n = norma de consum din materiile prime;

pj = pretul unitar al materiilor prime

Pretul unitar al materiilor prime se determina pe baza procedurii descrise în

paragraful referitor la aprovizionare.

Profitul(P) se calculeaza cu ajutorul urmatoarei formule:

P = CA - (1 + 0,15) x Cmp, în care:

Cmp = cheltuieli cu materiile prime consumate pentru fabricarea productiei vândute si încasate

(1 + 0,15) = coeficient de majorare a cheltuielilor cu materiile prime prin care se iau în considerare si celelalte cheltuieli necesare pentru fabricarea productiei marfa.

De retinut ca Cmp este egal cu Na daca întreaga cantitate de materii prime a fost utilizata pentru obtinerea productiei marfa sau mai mici daca mai exista materii prime neconsumate în stoc, sau produse nevândute. Desi minijocul aparent nu-i complicat, experienta demonstreaza ca, de regula, este foarte dificil sa se elaboreze obiectivele numai baza studierii prezentarii jocului. De aceea se recomanda ca participantii la joc sa realizeze 1-2 runde experimentale pentru a întelege mai bine caracteristicile si dinamica jocului, dupa care se trece la fundamentarea obiectivelor si deciziilor de realizare a acestora.

III. DESFASURAREA JOCULUI

A. Decizii de aprovizionare

Managementul fiecarei întreprinderi consulta situatia preturilor materiilor prime existente pe piata internationala (vezi tabelul nr. 3) la începutul perioadei simulate, pentru a cunoaste preturile initiale. În functie de obiective si de nivelurile preturilor initiale, care sunt aproximative, fiecare Consiliu de administratie stabileste ofertele pentru materiile prime pe care le înscrie în tabelul cu deciziile comerciale lunare.

Concret, se decid atât cantitatea de materii prime A, B si C care vor fi achizitionate, cât si pretul pe tona pe care întreprinderea este dispusa sa-l plateasca: (vezi tabelul nr. 4).

In determinarea nivelului pretului pe tona, conducerea fiecarei întreprinderi trebuie sa tina cont de tabelul cu relatiile de ajustare prezentat în tabelul nr. 5, care sunt stabilite având în vedere raporturile dintre cerere si oferta pe piata internationala, pentru parametrii specifici jocului.