Serviciul public de amenajare și întreținerea spațiilor verzi

Capitolul 1. Prezentarea serviciului de amenajare şi întreţinerea spaţiilor verzi din sectorul 1 din Bucureşti

Sectorul 1 al Bucureștiului este una din cele mai importante şi dinamice zone ale capitalei. Acoperind o mare parte din nordul capitalei, acest sector are o întindere de 67,5 kmp şi o populaţie de cca 240.000 oameni. Pornind din centrul capitalei ca şi celelalte sectoare, se învecinează în vest cu sectorul VI şi în est cu sectorul II. La rândul său, sectorul 1 este împărţit în următoarele cartiere: Aviatorilor, Aviaţiei, Băneasa, Bucureştii Noi, Dămăroaia, Domenii, Dorobanţi, Gara de Nord, Griviţa, Victoriei, Pajura, Pipera, Primăverii, Chitila şi o mică parte din Giuleşti.

Sectorul I are cea mai mare suprafață de spații verzi din București și cele mai bine întreținute parcuri din Capitală (conform primului recensământ de spații verzi din 2011).

Funcţiunile caracteristice ale unei zone din cadrul perimetrului construibil al unei localităţi, pot fi fundamentale (de producţie, de locuit) sau de complementare (de circulaţie şi transport, de dotări, spaţii verzi, etc).

Zona centrală – este reprezentată de servicii specifice de interes naţional, o parte a zonei rezidenţiale de lux, zonele culturale, turistice şi istorice. Începând cu mijlocul celor două războaie mondiale şi ajungând până în zilele noastre, centrul este o parte importantă a sectorului I, cunoaşte o foarte mare dezvoltare urbanistică. Astfel s-a accentuat de-a lungul timpului un contrast între centrul, zonele de lux şi zona periferică cvasirurală (cu rezonanţă mai mult industrială şi ocupată în mare parte de case).

O parte din principalele strazi ale centrului sunt: Kiseleff, b-dul Aviatorilor, b-dul Nicolae Bălcescu, b-dul Gheorghe Magheru, Calea Victoriei, Kogălniceanu etc, o parte dintre ele făcând parte din axele prin care este împărţit sectorul, respectiv: axa nord-sud şi axa est-vest.

Zona rezidenţială internă- reprezintă zona mai nouă, atât a cartierelor, cât şi a străzilor (exemplu: Cartierul Floreasca). Fiind în imediata apropiere a zonei centrale, majoritatea construcţiilor fiind noi, majoritatea ansamblurilor sunt locuinţe rezidenţiale de lux, cu excepţia cartierului rezidenţial Pipera ce se află în zona periferică a sectorului.

Zona industrială internă- este compusă atât din zone rezidenţiale, cât şi din puţine zone industriale. Aceasta parte a sectorului cuprinde intersectarea celor două axe stradale principale, fiind dezvoltată zona transporturilor, influenţând astfel fluxul populaţiei din zona periferică în zona centrală.

Marea zonă rezidenţială - este distribuită aproape de partea rezidenţială internă, cât şi de partea periferică a oraşului. Aceasta este de fapt a doua zonă cel mai intens populată, prima fiind zona periferică, dar aici întâlnindu-se cea mai multă populaţie activă. În aceast areal întâlnim numeroase şcoli, parcuri.

Zona periferică complexă- cuprinde în primul rând cea mai populată zonă, fiind reprezentată atât de cele mai multe ansambluri de locuinţe colective, cât şi individuale. Industria este în minoritate în această zonă, majoritatea clădirilor industriale transformându-se în clădiri de birouri. Una din cele mai semnificative părţi industriale acestui sector sunt: Platforma industrială Laromet şi Platforma Romaero. O parte din marile hangare ale Romaero, ce se regăsesc în partea nordică a sectorului, găzduiesc avioane şi elicoptere. Importanţa majoră a acestei zone din punct de vedere economic şi comercial o reprezintă, Aeroportul Aurel Vlaicu. Acesta reprezintă un nod important de transport, comunicaţie şi flux al populaţiei, atât cu localităţile din ţară, cât şi cu celelalte ţări.

Spaţiile verzi- Sectorul I are suprafaţa cu cele mai multe spaţii verzi, numit "zona verde" a capitalei. Aici întâlnim cele mai multe parcuri. Casele, blocurile, instituţiile publice, fiecare au printre cele mai mari suprafeţe verzi din tot Bucureștiul. 10 parcuri se întind în această zonă printre care: Parcul Herăstrau, Parcul Cişmigiu, Parcul Kiseleff, Parcul Bazilescu şi Parcul Plevnei, etc. Cel mai mare parc al Bucureştiului este Parcul Herăstrau, cu o varietate floristică mare: plante ornamentale, tei, castani, stejari, plopi, salcâmi, brazi argintii, brazi Tuia etc. Pe de altă parte, parcul Cișmigiu are o suprafaţă considerabil mai mică, însă este cea mai veche şi mai frumoasă grădină publică a oraşului, fiind proiectată după modelul grădinilor englezeşti de arhitectul vienez Carl Friederich Wilhelm Mayer.

În nordul sectorului, mai exact în partea de nord-est, limita traversează Pădurea Tunari. Întâlnim de asemenea pe această suprafaţă Pădurea Mogoşoaia şi Pădurea Băneasa. Relieful plat de câmpie al sectorului este străbătut de râul Colentina, cu meandre largi ce au favorizat amenajarea lacurilor: Străuleşti, Griviţa, Herăstrau, Floreasca .