Deontologie

Curs
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 129 în total
Cuvinte : 53617
Mărime: 759.47KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ivanoff Ivan Vasile
Facultatea de Stiinte Juridice, Sociale si Politice
Universitatea Dunarea de Jos, Galati
Materie: Administraţie Publică

Cuprins

Modulul I. Modelarea exerciţiului funcţiei publice.

Unitatea de învăţare 1.Demersuri ideologice. Şcoala subiectivistă.Şcoala

obiectivistă. Doctrina individualistă.Doctrina solidaristă.Doctrina

comunistă.Demersuri postecembriste

Modulul II. Teoria funcţiei publice.

Unitatea de învăţare 2 Introducere. Noţiuni generale. Definirea

noţiunilor.Funcţia publică. Reflecţii logice, cauzale.Definiri ale funcţiei

publice. Continuitatea, regularitatea şi stabilitatea funcţiei publice.

Reglementarea funcţiei publice din România prin prisma reglementărilor

internaţionale

Modulul III. Exerciţiul onest al funcţiei publice.

Unitatea de învăţare 3. Raportul morală-drept.Definirea onestităţii.

Noţiuni introductive.Componentele onestităţii .Buna-credinţă - concept

complex.Distincţia dintre onestitate şi buna-credinţă

Modulul IV. Deontologia funcţionarului public.

Unitatea de învăţare 4. Îndatoriri morale ale funcţionarului

public.Îndatoriri legale ale funcţionarului public

Unitatea de invatare 5.Elemente de etică şi psihologie socială.Noţiunea de

etică.Elemente de psihologie socială.Demersuri normative si propuneri

privind valorile etice ce trebuie sa sustina serviciile

Unitatea de invatare 6.Conduita funcţionarului public. Codul de conduită

al funcţionarilor publici.Măsuri necesare pentru determinarea exerciţiului

onest al funcţiei publice rezultate din experienţa europeană

Unitatea de invatare 7.Măsuri privind privatizarea funcţiei publice.

Măsuri privind conduita funcţionarilor publici.Conduita în relaţiile oficiale

cu publicu. Conduita în relaţiile neoficiale cu publicu.Relaţiile şefisubordonaţi

Unitatea de invatare 8.Regimul normativ privind deontologia

funcţionarilor publici.Cateva considerente privind noul cadru

normativ.Concluzii

Modulul 5 Metode de cercetare în stabilirea

manifestării patologice a funcţiei publice.

Unitatea de învăţare 9. Metode de cercetare .Metoda analitică. Metoda

critică.Metoda interviului. Metoda sintezei

Modulul 6 Corupţia.

Unitatea de învăţare 10 Abordări teoretice ale corupţie.Perspectiva

normativăPerspectiva sociologicăInfracţiuni ce ţin de corupţie de

coruptie.Definirea coruptiei.Forme şi dimensiuni ale corupţieiNivelul la care

se poate manifesta fenomenulde corupţie în administraţia publicăCum este

văzută corupţiDefinirea coruptiei

Unitatea de învăţare11 Cauzele corupţiei şi condiţiile favorizante.Cauze

generale ale corupţieiCauze specifice ale corupţiei funcţiei publiceCauzele

coruptiei în dezbaterile internaţionale

Unitatea de învăţare12 .Principii, mecanisme, efecte şi manifestări ale

corupţie.Principii si mecanisme ale corupţiei.Efectele corupţiei.Manifestări

ale corupţiei

Unitatea de învăţare13 Prevenirea şi combaterea fenomenului de

corupţie şi propuneri de măsuri de luptă care ar putea fi incluse într-o

strategie guvernamentală unitară

Unitatea de învăţare 14 Impactul corupţiei si birocraţiei asupra

exerciţiului drepturilor fundamentale ale cetăţenilor

Unitatea de învăţare 15 Cooperarea dintre administraţie şi justiţie

pentru combaterea corupţiei

Unitatea de învăţare 16 Gradul de conformitate al legislaţiei din

România din punct de vedere al combaterii corupţiei cu acquis-ul

comunitar.

Modulul 7 Birocraţia.

Unitatea de învăţare 17.Noţiuni introductive.Raportul dintre politic şi

birocraţie

Unitatea de învăţare 18, Cauzele birocraţiei

Unitatea de învăţare 19. Birocraţi între pozitiv şi negativ .Funcţionarul

public – un birocrat ?

Unitatea de învăţare 20. Efectele birocraţiei.Implicaţiile birocraţiei în

aspectele vieţii cotidiene

Unitatea de învăţare 21. Prevenirea şi combaterea birocraţiei

Unitatea de învăţare 22..Comparaţie între birocraţia din România şi

birocraţia din statele recent aderate aderare Contribuţia cooperării

administrative la crearea unui spaţiu administrativ european.Avocatul

poporului (ombudsmanul).Concluziile desprinse din perspectiva

comparativă

Unitatea de învăţare. 23.Gradul de conformitate al legislaţiei din

România din punctul de vedere al combaterii birocraţiei cu implementare

aquis-ului comunitar

Modulul 8. Abuzul de autoritate.

Unitatea de învăţare 24..Notiuni introductive.Domeniul de

aplicareDeterminarea relaţiei putere discreţionară – abuz de puterePuterea

discreţionară şi autoritatea legiuitoare Puterea discreţionară şi

administraţia.Puterea discreţionară şi autoritatea judecătorească Domeniul

de aplicare. Noţiuni, precizări

Unitatea de învăţare 25.Definirea abuzului de autoritate.Perspectiva

sociologică a abuzului de autoritate

Unitatea de învăţare 26.Teorii, condiţii si forme de manifestare a

abuzului de autoritate.Teorii cu privire la cauzele si condiţiile care generează

abuzul de autoritate.Factorii care determină apariţia si amplificarea

abuzului de autoritate.Formele de manifestare a abuzului de

autoritate.Nivelul la care se poate manifesta fenomenul de abuzde autoritate

în administraţia publică.Amploarea şi dimensiunile abuzului de autoritate

din România

Unitatea de învăţare 27.Efectele abuzului .Măsuri de prevenire şi

combatere a fenomenului de abuz de autoritate.Efectele abuzului.Măsuri

care trebuie adoptate pentru prevenirea şi combaterea abuzului de

autoritate

Modulul 9. Politizarea funcţiei publice -

Considerente privind politizarea funcţiei publice.

Unitatea de învăţare 28.Istoricul politizarii

Unitatea de învăţare 29.Relatia putere, putere politica, politizare

Unitatea de învăţare 30.Forme de politizare.Politizarea prin forţa

politică.Politizarea prin procesul de socializare politică.Politizarea prin

influenţă.Politizarea prin simbolistică.Politizarea prin prestigiu politic

Unitatea de învăţare.31Studiul fenomenului de politizare din punct de

vedere normatiV.Investirea într-o funcţie publică

Unitatea de învăţare 32.Motivaţia

Unitatea de învăţare 33.Concluzii şi propuneri privind depolitizarea

Modulul 10. Obedienţa (Slugărnicia).

Unitatea de învăţare 34. Obedienta(slugarnicia.Notiuni

introductive.Definirea obedientei(slugarniciei).Radacinile istorice ale

obedientei(slugarniciei.Cauzele obedientei[slugarniciei]Manifestarea

obedientei.Consecintele obedientei.Prevenirea si combaterea obedientei

Extras din document

Modulul I

MODELAREA EXERCIŢIULUI FUNCŢIEI

PUBLICE

1. Cuprins

2. Obiectiv general

3. Obiective operaţionale

4. Timpul necesar studiului capitolului

5. Dezvoltarea temei

6. Bibliografie selectivă

Cuprins

U.I.1 Demersuri ideologice, Şcoala subiectivistă, Şcoala obiectivistă

,Doctrina individualistă, Doctrina solidarist,ă Doctrina comunistă,

Demersuri postecembriste

= 3 ore

– Obiectiv general: Cunoaşterea demersurilor ideologice care au stat

la baza fundamentării conceptului de funcţie publică

– Obiective operaţionale: Însuşirea principalelor enunţuri ale

curentelor ideologice care compun valenţele noţiunii de functie

publică

UNITATEA DE ÎNVĂŢARE 1

1.Demersuri ideologice

Pentru a putea stabili principiul de bază al unei instituţii juridice-deci şi a

serviciului public- cu elementele sale componente, este necesar a avea în vedere

o anumită conceptie a dreptului, a originii şi a caracterului său. Astfel, de-a lungul

timpului s-au identificat două mari şcoli care înfăţişează dreptul în mod cu totul

diferit.Este şcoala subiectivistă şi obiectivistă.

1.1.Şcoala subiectivistă1

1 A se vedea Erast Diti Tarangul, Tratat de drept administrativ roman,Tiapritura Glasul

Bucovinei,Cernauti,1944,pag.

F

Şcoala subiectivistă

Această orientare de idei cuprinde marea majoritate a juristilor şi este cea

mai veche.Ea pune originea dreptului în individ, în voinţa [Windscheid,

Rousseau] sau interesele [Ihering] individului.

In concepţia individualistă, individul are o sferă de libertate care trebuie

aparată împotriva statului.Individul este considerat ca putere motrică în ordinea de

drept..Expresia juridică pentru sfera sa de libertate garantată împotriva statutului

cum şi pentru puterea sa de voinţă de a crea drept este noţiunea dreptului

subiectiv.

1.2.Şcoala obiectivistă2

În acest curent de idei putem considera pe următorii doctrinari:Duguit,

Bonnard, Kelssen, Stammler, Kaufmann ,Geny şi Rennard. Aceştia concep

dreptul în afara individului. Acest drept se impune individului în mod obiectiv.

Fiecare autor găseşte o alta origine a dreptului.Toţi sunt însă de acord că originea

dreptului este în afara de individ.

Deosebirea dintre subiectivism şi obiectivism nu constă decât în forma de

a concepe normele de drept şi de a le da o explicaţie logică. Calificările date de

aceste şcoli normelor juridice se raportează numai la originea şi substanţa lor, şi

nicidecum cu privire la conţinutul lor.

1.3.Doctrina individualistă3

Marea Revoluţie Franceză din 1789 pune capăt monarhiei absolute şi în

locul ei instaurează democraţia individualistă care are la bază principiul

suvernităţii naţionale şi principiul drepturilor şi libertăţilor individuale. Ele au fost

determinate de concepţia individualistă care a dominat întreaga gândire din acea

epocă şi au avut menirea să înlăture stările sociale insuportabile din acea vreme.

Doctrina individualistă cu principiul că individul este măsura lucrurilor, că

aprecierea valorilor materiale şi spirituale se poate face numai pornind de la

individ, că orice bun are valoare numai dacă serveşte individul etc. a stabilit şi

cadrele istorice ale ordinei politice instaurate de Revoluţia franceză.

Istituţiile de drept sunt tributare următoarelor principii:

- principiul separaţiei puterilor;

- principiul neintervenţiei statului;

- principiul legalităţii;

- contenciosul administrativ;

- principiul neresponsabilităţii statului suveran;

- exproprierea pentru cauza de utilitate publică;

- principiul drepturilor câştigate;

- recrutarea organelor administraţiei publice prin alegeri;

- administraţia colegială.

1.4.Doctrina solidaristă4.

Ideea solidaristă cu principiul solidarităţii sociale pleacă în concepţiile sale

de la societate. Măsura tuturor valorilor nu este individul, ci societatea. Individul

îşi capătă întreaga sa valoare abia de la societate, în calitatea sa de membru al

societăţii, în care poate să trăiască şi să-şi găsească satisfacerea tuturor

aspiraţiilor, idealurilor, intereselor şi nevoilor sale. Societatea este aceea care

reprezintă toate valorile sociale, fapt pentru care interesele şi aspiraţiile

individuale trebuie subordonate intereselor şi aspiraţiilor societăţii.

Individul este absorbit de societate. El nu reprezintă nimic în afară de

societate, fiind fără nici o valoare socială.

2 Idem,pag

3 Idem,pag

4 Idem,pag

F

Şcoala

obiectivistă

F

Doctrina

individualistă

F

Doctrina

solidaristă

In societate însă, integrat alături de ceilalţi, individul este puternic şi

reprezintă o valoare socială ,anume aportul ce-l aduce el societăţii prin activitatea

sa, prin calităţile şi aptitudinile sale.

Prin această concepţie însă doctrina solidaristă nu-l nesocoteşte pe individ,

jertfindu-l cu totul societăţii, aşa precum o face doctrina bolşevică. Individul nu

este subjugat de societate, ci este integrat în societate. El nu devine sclavul ei, ci

parte integrantă şi utilă societăţii, deoarece numai în cadrul acesteia poate să

trăiască şi să-şi găsească satisfacerea tuturor intereselor şi aspiraţiilor sale. În

consecinţă, solidariştii în contradicţie cu individualiştii nu-l opun pe individ

statului, respectiv societăţii. În concepţia solidaristă nu mai există acel antagonism

între individ şi stat, între suveranitatea naţiunilor şi drepturile şi libertăţile

individuale.

Doctrina solidaristă constată, cu multă dreptate, că individul nu poate trăi

decât în societate. Individul este un element al societăţii şi ca atare prezintă o

valoare şi o importanţă mare pentru societate. Societatea se alcătuieşte din indivizi

însă pentru toţi indivizii în calitatea lor de membrii ai societăţii, şi nu pentru

fiecare în parte. De aceea, pe de o parte drepturile şi interesele tuturor nu pot fi

periclitate sau îngrădite prin drepturile şi interesele unora, iar pe de altă parte nu

mai poate să existe o opoziţie între drepturile şi interesele societăţii şi interesele

membrilor ei. Înca de timpuriu s-a putut observa că sistemul dreptului

administrativ individualist nu poate să ţină pasul cu evoluţia societăţii şi cu noua

concepţie despre individ şi stat. În diferite ţări s-a putut observa de mult o

tendinţă de reorganizare administrativă, bazată pe noile principii solidariste şi de

abandonare a principiilor individualiste de la baza dreptului administrativ.

Bibliografie

I. Tratate şi monografii.

Alexandru Ioan, Criza administratiei, Bucuresti, Editura All Beck, 2001

Pavel Abraham, Coruptia, Editura DETECTIV, Bucuresti, 2005

I.Grigoras ,Datoria etica, Ed.Stiintifica Bucuresti 1968

L. Grunberg ,Axiologia si conditia umana, Ed. Politica, Bucuresti, 1972

Dobrinoiu Vasile, Coruptia in dreptul penal roman, Atlax Lex Bucuresti, 1995

Ivan Vasile Ivanoff ,Teoria si exercitiul functiei publice,Editura Universitatii

Valahia din Targoviste, Targoviste 2001

Ivan Vasile Ivanoff ,Exercitiul onest al functiei publice, Ed.Bibliotheca,

Targoviste,2004

Ivan Vasile Ivanoff,Exercitiul patologic al functiei publicear, Ed.Bibliotheca,

Targoviste, 2005

Ivanoff Ivan Vasile,Slugarinicia publicata in Analele Facultatii de Stiinte

Juridice iunie 2006, Editura Bibliotheca, Targoviste

Ivan Vasile Ivanoff,Deontologia functiei publice,Targoviste, Editura University

Press, 2004

Ivan Vasile Ivanoff, Deontologia functiei publice, Editura Bibliotheca, editia a

II-a revazuita si adugita, Targoviste, 2008

Vedinas Verginia, Deontologia vietii publice, Editura Universul Juridic,

Bucuresti, 2007

Robert Klitgaard,Roland MacLean-Abaroua,H.Lindsey Parris, Orase corupte,

Editura Humanitas, Bucuresti, 2007

II. Acte normative

- Constitutia din 1991

- Constitutia din 1923

- Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici cu modificarile aduse

de Legea nr.161/2003 si nr.251/2006

- Legea nr.215/2001 administratiei publice locale, cu modificarile aduse de Legea

nr.286/2006

- Legea nr.7/2004 privind Codul de conduita al functionarilor publici

- HG nr.667/1991 privind unele masuri pentru ridicarea prestigiului funcţionarilor

publici

- Codul penal

-Legea nr.129/2005 privind aprobarea OUG nr.10/2005 pentru modificarea OUG

nr.32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administraţiile

publice centrale;

-Legea nr.161/2005 privind stabilirea unor măsuri pentru prevenirea şi

combaterea corupţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor;

-OUG nr.3/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.115/1999 privind

responsabilitatea ministerială.

Preview document

Deontologie - Pagina 1
Deontologie - Pagina 2
Deontologie - Pagina 3
Deontologie - Pagina 4
Deontologie - Pagina 5
Deontologie - Pagina 6
Deontologie - Pagina 7
Deontologie - Pagina 8
Deontologie - Pagina 9
Deontologie - Pagina 10
Deontologie - Pagina 11
Deontologie - Pagina 12
Deontologie - Pagina 13
Deontologie - Pagina 14
Deontologie - Pagina 15
Deontologie - Pagina 16
Deontologie - Pagina 17
Deontologie - Pagina 18
Deontologie - Pagina 19
Deontologie - Pagina 20
Deontologie - Pagina 21
Deontologie - Pagina 22
Deontologie - Pagina 23
Deontologie - Pagina 24
Deontologie - Pagina 25
Deontologie - Pagina 26
Deontologie - Pagina 27
Deontologie - Pagina 28
Deontologie - Pagina 29
Deontologie - Pagina 30
Deontologie - Pagina 31
Deontologie - Pagina 32
Deontologie - Pagina 33
Deontologie - Pagina 34
Deontologie - Pagina 35
Deontologie - Pagina 36
Deontologie - Pagina 37
Deontologie - Pagina 38
Deontologie - Pagina 39
Deontologie - Pagina 40
Deontologie - Pagina 41
Deontologie - Pagina 42
Deontologie - Pagina 43
Deontologie - Pagina 44
Deontologie - Pagina 45
Deontologie - Pagina 46
Deontologie - Pagina 47
Deontologie - Pagina 48
Deontologie - Pagina 49
Deontologie - Pagina 50
Deontologie - Pagina 51
Deontologie - Pagina 52
Deontologie - Pagina 53
Deontologie - Pagina 54
Deontologie - Pagina 55
Deontologie - Pagina 56
Deontologie - Pagina 57
Deontologie - Pagina 58
Deontologie - Pagina 59
Deontologie - Pagina 60
Deontologie - Pagina 61
Deontologie - Pagina 62
Deontologie - Pagina 63
Deontologie - Pagina 64
Deontologie - Pagina 65
Deontologie - Pagina 66
Deontologie - Pagina 67
Deontologie - Pagina 68
Deontologie - Pagina 69
Deontologie - Pagina 70
Deontologie - Pagina 71
Deontologie - Pagina 72
Deontologie - Pagina 73
Deontologie - Pagina 74
Deontologie - Pagina 75
Deontologie - Pagina 76
Deontologie - Pagina 77
Deontologie - Pagina 78
Deontologie - Pagina 79
Deontologie - Pagina 80
Deontologie - Pagina 81
Deontologie - Pagina 82
Deontologie - Pagina 83
Deontologie - Pagina 84
Deontologie - Pagina 85
Deontologie - Pagina 86
Deontologie - Pagina 87
Deontologie - Pagina 88
Deontologie - Pagina 89
Deontologie - Pagina 90
Deontologie - Pagina 91
Deontologie - Pagina 92
Deontologie - Pagina 93
Deontologie - Pagina 94
Deontologie - Pagina 95
Deontologie - Pagina 96
Deontologie - Pagina 97
Deontologie - Pagina 98
Deontologie - Pagina 99
Deontologie - Pagina 100
Deontologie - Pagina 101
Deontologie - Pagina 102
Deontologie - Pagina 103
Deontologie - Pagina 104
Deontologie - Pagina 105
Deontologie - Pagina 106
Deontologie - Pagina 107
Deontologie - Pagina 108
Deontologie - Pagina 109
Deontologie - Pagina 110
Deontologie - Pagina 111
Deontologie - Pagina 112
Deontologie - Pagina 113
Deontologie - Pagina 114
Deontologie - Pagina 115
Deontologie - Pagina 116
Deontologie - Pagina 117
Deontologie - Pagina 118
Deontologie - Pagina 119
Deontologie - Pagina 120
Deontologie - Pagina 121
Deontologie - Pagina 122
Deontologie - Pagina 123
Deontologie - Pagina 124
Deontologie - Pagina 125
Deontologie - Pagina 126
Deontologie - Pagina 127
Deontologie - Pagina 128
Deontologie - Pagina 129

Conținut arhivă zip

  • Deontologie.pdf

Alții au mai descărcat și

Funcția și funcționarul public

CAPITOLUL I: FUNCȚIA PUBLICĂ ȘI FUNCȚIONARUL PUBLIC 1.1. Noțiunea și trăsăturile funcției publice Problematica funcției publice și a...

Finanțare europeană

Capitolul 1 - Instrumente Structurale 1.1. Scurta prezentare Uniunea Europeana este una dintre regiunile cele mai prospere din lume. De la data...

Legislația mediului

CAPITOLUL 1. MEDIUL – NOȚIUNI GENERALE Mediul reprezintă ansamblul factorilor ecologici, care ne oferă apă, oxigen, hrană, energie etc., în...

Structura pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Având în vedere importanța și compexitatea dimensiunii urbane a politicii de coeziune în perioada 2014-2020 și ținând cont și de experiența...

Drept civil - Limite și dreptul de proprietate publică

Definitia dreptului de proprietate- proprietatea privata este dreptul titularului de a poseda, a folosi si a dispune de un bun in mod exclusiv,...

Managementul resurselor umane în administrația publică locală

Memoriu justificativ Etapa tranzitorie spre o economie concurențială implică după sine fenomene și mutații semnificative în paradigma fenomenelor...

Organizații europene și euroatlantice

Istoria recenta a Europei este strâns legată de eforturile realizate imediat după cel de-al II Război Mondial. În prezent, vorbim de o Uniune...

Tehnici de documentare, redactare și comunicare

Ce este informatia? Element de cunoastere care poate fi transmis si conservat datorita unui suport si unui cod. Mesaj folosit pentru a...

Te-ar putea interesa și

Valențe Deontologice în Viața Publică

Destinul poporului român, ca al oricarui popor, de altfel, a facut astfel încât sa împleteasca în itele sale personalitati publice puternice si...

Deontologia Profesiei de Asistent Social

TEMA I. ASPECTE GENERALE PRIVIND DEONTOLOGIA PROFESIONALA 1. Delimitari conceptuale Deontologia este o filozofie a profesiei, a lucrului bine...

Necesitatea unui Cod Deontologic al Misionarului în Contextul Modern

PREFAŢĂ Lucrarea de faţă este o chintesenţă a colaborării pe parcursul a patru ani de studiu, cu minunaţii profesori pe care i-am avut. Ea...

Deontologia Functionarului Public in Sistemul Penitenciar

1. Noţiuni introductive 1.1. Noţiunea de “deontologie” Termenul „deontologie" provine din cuvintele greceşti „deon, deontos” care înseamnă ceea...

Prevederi Deontologice privind Magistratii, Profesorii, Cadrele Medicale si Politistii - Analiza Comparativa

INTRODUCERE Lucrarea de faţă îşi propune să se concentreze asupra abordărilor pe care le presupun codurile deontologice ale celor mai importante...

Derapaje și Dimensiuni Deontologice în Contextul Jurnalismului Politic

INTRODUCERE Dintre toate mijloacele de comunicare în masă, mass-media este principalul suport prin care se pun în practică strategiile de...

Deontologia în Procesul Comunicării

ARGUMENT Comunicarea, indiferent de felul său, verbală, scrisă sau nonverbală reprezintă cel mai uzual şi totodată necesar mijloc de relaţionare...

Etica și Deontologia Funcționarilor Publici

Argument Una dintre cărămizile societăţii moderne, dacă o putem numi aşa, este funcţia publică. Această parte importantă a dezvoltării umane a...

Ai nevoie de altceva?