Drept administrativ

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Drept administrativ.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 35 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Administratie Publica

Extras din document

I. Statul, guvernarea si administratia publica

1. Notiunea de administratie publica

Etimologic, termenul de administratie provine din limba latina, fiind format din

prepozitia “ad” - care se traduce prin “la”, “catre” - si „minister”, cu semnificatia de

„servitor”, „îngrijitor”, „ajutator”. Din aceste traduceri, cuvântul administer ne apare întrun

dublu înteles, având o semnificatie directa: „ajutor al cuiva”, „executant”, „slujitor”, si

o semnificatie figurativa de „unealta”, „instrument”. Prin adjectivarea cu termenul

„publica”, sintagma administratie publica dobândeste întelesul de „serviciu pus în slujba

tuturor, a celor multi”.

Dictionarul explicativ al limbii române atribuie verbului a administra semnificatia

de a conduce, a cârmui, a gospodari o întreprindere, institutie etc., iar prin administratie

întelege totalitatea organelor administrative ale unui stat.

În conformitate cu principiile Constitutiei României, majoritatea autorilor

considera ca notiunea de administratie publica are un dublu sens, astfel:

- Un sens formal-organic, potrivit caruia administratia publica reprezinta

ansamblul structurilor (organe, autoritati publice, institutii si unitati publice), care, pe

baza si în executarea legii, realizeaza o activitate directionata catre satisfacerea

intereselor publice, comunitare, generale.

- Un sens material-functional, care vizeaza însasi activitatea concreta, specifica

respectivelor structuri organizatorice.

2. Sistemul administatiei publice în tara noastra

În conformitate cu dispozitiile Constitutiei, administratia publica este formata

dintr-un sistem de autoritati structurat pe trei planuri (paliere):

I. Administratia centrala alcatuita din:

- Presedintele României

- Guvernul României

- Ministerele si alte organe subordonate Guvernului (de ex. Biroul Român

de Metrologie Legala)

- Autoritati autonome (de ex. SRI, Curtea de Conturi a României, Banca

Nationala a României, Consiliul Concurentei, Consiliul National al

Audiovizualului etc.)

- Institutii bugetare, regii autonome si societati comerciale subordonate

organic sau, dupa caz, functional ministerelor si celorlalte autoritati

centrale autonome (de ex. agentii, oficii, birouri, inspectii, secretariate,

comisii, comitete etc).

2

II. Administratia publica de la nivelul judetului (teritoriala) alcatuita din:

- Prefecti, reprezentantii Guvernului în judete

- Servicii publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati

autonome centrale, organizate ca directii generale, inspectorate, oficii,

autoritati

- Consilii judetene si Presedintii consiliilor judetene, ca autoritati autonome

- Institutiile si serviciile publice, regiile autonome si societatile comerciale

subordonate consiliilor judetene.

III. Administratia publica de la nivel local (comuna, oras, municipiu) alcatuita

din:

- Primari si consiliile locale (comunale, orasenesti sau municipale), ca

autoritati autonome

- Institutiile si serviciile publice, regiile autonome si societatile comerciale

subordonate consiliilor locale.

Autoritatile sistemului de administratie publica pot fi clasificate functie de mai

multe criterii:

a. Dupa modul de formare

- autoritati administrative alese (de ex. primari, consiliile locale, consiliile

judetene)

- autoritati administrative numite (de ex. prefecti, Guvern, prim-ministru etc.).

b. Dupa natura juridica a autoritatilor administrative

- autoritati administrative individuale (unipersonale) - primari, prefecti etc.

- autoritati administrative colegiale - consiliul local, consiliul judetean, Guvern

etc.

c. Dupa competenta autoritatilor administrative

Competenta autoritatii administrative reprezinta totalitatea atributiilor si a

responsabilitatilor pe care respectiva autoritate le-a primit prin actul normativ de

înfiintare. Competenta poate fi:

1. Dupa sfera în care îsi manifesta atributiile:

- generala - autoritatile administrative cu competenta generala îsi

vor exercita atributiile în toate domeniile de interes ale vietii

sociale sau economice (Guvern, primari, consiliul judetean,

consiliul local)

- speciala - autoritatile administrative cu competenta speciala îsi vor

exercita atributiile într-un anumit domeniu precizat prin lege

(B.N.R., Consiliul National al Concurentei, Inspectoratul Teritorial

de Munca)

2. Dupa teritoriul (limita teritoriala) în care îsi exercita atributiile:

- autoritati administrative cu competenta nationala (Guvern,

ministere)

3

- autoritati administrative cu competenta locala sau judeteana

(primar, consiliul local, consiliul judetean)

II. Notiunea si obiectul dreptului administrativ

1. Definita dreptului administrativ. Normele si raporturile de drept

administrativ (clasificare, trasaturi)

Potrivit clasificarii traditionale (Ulpian), normele de drept se împart în norme

apartinând dreptului public (jus publicum) si norme apartinând dreptului privat (jus

privatum).

Fisiere in arhiva (1):

  • Drept administrativ.pdf