Sisteme informationale geografice in Administratia Publica

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Sisteme informationale geografice in Administratia Publica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 6 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Administratie Publica

Extras din document

1. Obiectul studiului (cu explicitarea titlului şi situarea temei în contextul proiectului) şi scopul urmărit

Sistemele Informaţionale Geografice (Geographical Information System - GIS) reprezintă o tehnică de lucru tot mai utilizată în lumea contemporană, atât în domeniul cercetărilor teoretice, cât şi în foarte multe activităţi practice. GIS-ul este de fapt un sistem care are mai multe componente de tip informaţional raportate la coordonate geografice. Introducerea, stocarea, manipularea şi analiza componentelor se face cu ajutorul calculatorului; rezultatul constă în primul rând în vizualizarea unor informaţii complexe referenţiate spaţial faţă de coordonatele geografice reale, iar în al doilea rând în posibilitatea efectuării unor analize şi corelaţii de mare complexitate, imposibil de realizat eficient cu tehnicile clasice. Tehnicile GIS permit combinarea de informaţii de diferite tipuri (cifre, imagini, hărţi etc.), componente hardware şi software, toate aflate sub directa coordonare şi determinare a componentei umane (Wadsworth, Treweek, Geographical Information Systems for Ecology, Longman Publ. House, 1999).

Simplificând, există doar două motive de bază care susţin utilizarea tehnicilor GIS (Wadsworth, Treweek, 1999):

-acestea permit atingerea unor obiective într-o manieră categoric mai bună (mai precisă, mai complexă etc.) decât tehnicile clasice;

-nu există o altă metodă practică de atingere a obiectivelor respective.

Dezastrele naturale sunt prin natura lor fenomene complexe atât în ceea ce priveşte cauzele, cât şi efectele. Alunecările de teren, de exemplu, au drept cauze factori naturali multipli (caracteristicile substratului- rocă, vegetaţie, pantă etc.-, vegetaţia, regimul precipitaţiilor), dar şi factori antropici (trepidaţii provocate, amplasarea defectuoasă a construcţiilor etc.). Cutremurele de pământ au consecinţe profunde şi asupra tuturor componentelor mediului geografic. La rândul lor, inundaţiile catastrofale sunt un dezastru (hazard) naturale cu consecinţe grave în planul pierderilor materiale şi al deceselor. Cauzele acestora sunt mai ales de natură hidro-meteorologică, însă trebuie luată în considerare şi intervenţia antropică adeseori nefastă (de pildă, îndiguirea neraţională conduce la amplificarea viiturilor în aval). Exemplele pot continua în acelaşi sens pentru toate dezastrele naturale.

Trebuie subliniat că din punct de vedere statistic, deceniul 1991-2000 a fost marcat de o creştere pe plan mondial a frecvenţei şi intensităţii de manifestare a dezastrelor naturale. Una din cauzele invocate este incontestabila încălzire climatică globală (deceniul amintit a fost cel mai cald al mileniului al II-lea), generatoare a unui input sporit de energie pentru toate procesele terestre.

În acest context, odată definită problematica actuală a dezastrelor naturale, se impune identificarea unor metode care să permită simultan:

-îmbunătăţirea prognozelor privind locul, momentul şi caracterisiticile fenomenelor naturale ce pot căpăta caracter de dezastru;

-realizarea de scenarii privind strategiile de adoptat în momentul declanşării dezastrului (“real-time action”);

-adoptarea unor strategii aplicabile după dezastru, în vederea diminuării pagubelor şi revenirii la normal.

Obiectivul fundamental al acestui studiu se concentrează asupra realizării unui sistem informaţional geografic care să integreze toate informaţiile, toate tipurile de date, necesare managementul dezastrelor naturale, de la prognoză până la măsurile post-factum. Este asigurată astfel rezolvarea în bune condiţii a “impasului” enunţat în paragraful anterior.

Fisiere in arhiva (1):

  • Sisteme informationale geografice in Administratia Publica.doc