Agromarketing

Curs
8.9/10 (13 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 13 fișiere: doc, pdf
Pagini : 255 în total
Cuvinte : 81156
Mărime: 1.69MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Andrei Florin

Cuprins

SECŢIUNEA I: INTRODUCERE ÎN AGROMARKETING

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL ŞI FUNCŢIILE AGROMARKETINGULUI

1.1. IMPORTANŢA AGROMARKETINGULUI

1.2. CONCEPTUL ŞI SISTEMUL DE AGROMARKETING

1.3. PARTICULARITĂŢILE PRODUCŢIEI AGROALIMENTARE CARE AU GENERAT APARIŢIA AGROMARKETINGULUI

1.4. FUNCŢIILE AGROMARKETINGULUI

CAPITOLUL 2

EVOLUŢIA AGROMARKETINGULUI

2.1. SCURT ISTORIC

2.2. PRODUSELE NEDIFERENŢIATE

2.3. PRODUSELE DE MARCĂ (DIFERENŢIATE)

SECŢIUNEA II: STUDIEREA CONSUMULUI ALIMENTAR

CAPITOLUL 3

CEREREA FINALĂ DE PRODUSE AGROALIMENTARE

3.1. CEREREA FINALĂ: CONCEPT ŞI MĂSURARE

3.2. ELASTICITATEA CERERII

CAPITOLUL 4

CONSUMUL FAMILIAL ŞI CUMPĂRAREA DE PRODUSE ALIMENTARE

4.1. FUNDAMENTELE CONSUMULUI FAMILIAL

4.2. CUMPĂRAREA

CAPITOLUL 5

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ŞI SEGMENTAREA PIEŢEI ALIMENTARE

5.1. NOŢIUNI GENERALE PRIVIND COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI

5.2. FACTORII DE INFLUENŢĂ ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

5.3. PROCESUL DECIZIEI DE CUMPĂRARE A PRODUSELOR ALIMENTARE

5.4. COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI ŞI SEGMENTAREA PIEŢEI ALIMENTARE

CAPITOLUL 6

PROTECŢIA CONSUMATORILOR

6.1. CONCEPTUL DE PROTECŢIE A CONSUMATORILOR

6.2. ORGANISME CU ATRIBUŢII ÎN PROTECŢIA CONSUMATORILOR

6.3. REVENDICĂRILE CONSUMATORILOR PRIVIND PRODUSELE AGROALIMENTARE

SECŢIUNEA III: FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ CONSUMUL

CAPITOLUL 7

PRODUSUL AGROALIMENTAR, CONDIŢIONAREA ŞI AMBALAREA

7.1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE ŞI CLASIFICĂRI PRIVIND PRODUSUL AGROALIMENTAR

7.2. CONSTRÂNGERI PRIVIND PROSPEŢIMEA PRODUSELOR ALIMENTARE

7.3. MANAGEMENTUL PRODUSULUI

7.4. CONDIŢIONAREA ŞI AMBALAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

CAPITOLUL 8

CALITATEA ŞI STANDARDIZAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

8.1. CONCEPTUL DE CALITATE

8.2. DIFERENŢIERILE CALITATIVE ALE PRODUSELOR ALIMENTARE

8.3. PERCEPEREA CALITĂŢII PRODUSELOR ALIMENTARE DE CĂTRE CONSUMATORII EUROPENI

8.4. CALITATEA PE FILIERA DE PRODUS

8.5. STANDARDIZAREA (NORMALIZAREA) PRODUSELOR ALIMENTARE

8.6. ETICHETAREA ŞI CODIFICAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

8.7. METODELE DE ANALIZĂ ŞI DE CUANTIFICARE A CALITĂŢII MĂRFURILOR ALIMENTARE

CAPITOLUL 9

DISTRIBUŢIA PRODUSELOR AGROALIMENTARE

9.1. CONŢINUTUL COMPLEX AL DISTRIBUŢIEI

9.2. FUNCŢIILE ŞI COSTURILE DISTRIBUŢIEI PRODUSELOR AGROALIMENTARE

9.3. AVANTAJELE DISTRIBUŢIEI SPECIALIZATE

9.4. CIRCUITELE DE DISTRIBUŢIE

9.5. LANSAREA (PUNEREA) PE PIAŢĂ A PRODUSELOR AGRICOLE

9.6. PIEŢELE PRODUSELOR AGRICOLE ŞI ALIMENTARE

9.7. DISTRIBUŢIA DE GROS(CU RIDICATA) ŞI DE DETAIL(CU AMĂNUNTUL) A PRODUSELOR ALIMENTARE

9.8. REFORMA SISTEMULUI DE DISTRIBUŢIE A PRODUSELOR AGROALIMENTARE ÎN ROMÂNIA.

CAPITOLUL 10

STABILIREA PREŢULUI

10.1. CONSIDERAŢII GENERALE

10.2. TEHNICI DE STABILIRE A PREŢULUI PRODUSELOR AGROALIMENTARE

10.3. STRATEGII DE PREŢURI ALE FIRMELOR AGROALIMENTARE

10.4. CALCULAREA PREŢURILOR PRODUSELOR AGROALIMENTARE

10.5. INDICII PREŢURILOR. INDICI INTERNAŢIONALI DE PREŢURI

CAPITOLUL 11

NEGOCIEREA

11.1. ELEMENTE DE BAZĂ

11.2. NEGOCIEREA PROPRIU-ZISĂ

11.3. IMPORTANŢA COMUNICĂRII ÎN NEGOCIERI

BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Obiective

· în elegerea importan ei economice úi sociale a agromarketingului;

· definirea conceptului úi a sistemului de agromarketing;

· eviden ierea particularitã ilor agromarketingului;

· cunoaúterea raporturilor dintre utilitã ile unui produs alimentar úi marketing;

· abordarea macro úi micro a agromarketingului;

· în elegerea esen ei func iilor agromarketingului.

1.1 Importan a agromarketingului

Nevoia de a în elege, prezice úi satisface cererea de produse agroalimentare a consumatorului este atât

de importantã încât eforturile de satisfacere a ei au dat naútere unei activitã i speciale numite agromarketing

sau marketing agroalimentar. Agromarketingul ca specializare sau ramurã a marketingului trebuie vãzut ca o

componentã integrantã a agribusinessului, incluzând toate activitã ile care contribuie la coordonarea

produc iei, distribu iei úi promovãrii produselor agroalimentare în concordan ã cu cererea consumatorilor.

În sens larg, agribusinessul cuprinde atât activitã ile care oferã agriculturii resursele necesare, situate

în amonte fa ã de agricultor, cât úi pe cele din avalul acestuia, respectiv colectarea, prelucrarea, distribu ia úi

comercializarea produselor agricole. În cadrul economiilor de pia ã dezvoltate, în multe din aceste activitã i

sunt implicate mari companii, multe din ele operând úi în afara grani elor na ionale1. Agribusinessul este

eficient numai în mãsura în care consumatorilor le sunt oferite alimente în cantitã i suficiente, într-o varietate

corespunzãtoare úi la pre uri rezonabile. Fundamentarea úi desfãúurarea tuturor activitã ilor úi proceselor

economice ce compun agribusinessul, prin prisma opticii de marketing, au menirea de a asigura pe deplin

acest lucru, marketingul afirmându-se tot mai mult ca o útiin ã a ra ionalizãrii úi optimizãrii.

Cu cât întreprinzãtorii agricoli devin mai specializa i în activitatea lor economicã, cu atât intrã în

contact cu al i agen i economici pentru a se aproviziona cu produsele úi serviciile de care au nevoie úi pentru

a vinde cel pu in o parte din produc ia ob inutã. Pentru o perioadã de timp, cumpãrãtorii úi vânzãtorii rãmân

în contact apropiat úi fiecare parte este capabilã sã stabileascã ce úi cât are nevoie sã cumpere sau, dupã caz,

ce úi cât doreúte sã vândã cealaltã parte. Cu cât economiile agroalimentare se dezvoltã, úi numãrul fermelor

comerciale úi volumul schimburilor de produse se mãreúte, se creazã o nevoie concomitentã tot mai

crescândã de servicii de marketing, cum ar fi stocarea, depozitarea, condi ionarea, ambalarea úi transportul

produselor, oferirea de informa ii de marketing etc. Aceste servicii de marketing sunt prestate de intermediari

specializa i în astfel de activitã i. În aceste condi ii, contactele directe între producãtori úi consumatorii finali

sunt tot mai reduse, mãrfurile úi informa iile fiind schimbate prin sisteme de marketing tot mai complexe.

În multe ãri (teoretic în toate ãrile aflate în curs de dezvoltare), agricultura reprezintã partea cea mai

importantã a economiei. Aceastã ramurã le asigurã cea mai importantã sursã de materii prime pentru

industria prelucrãtoare úi cea mai mare parte a locurilor de muncã pentru popula ia activã. În aceste ãri,

pentru hranã se cheltuiesc peste 50% din veniturile medii ale unei familii. În contrast cu aceastã situa ie,

americanii cheltuiesc numai 12%, iar vest-europenii între 16-19% din venitul mediu familial. Dacã în ãrile

dezvoltate numãrul sãracilor este redus úi este uúor sã se realizeze programe speciale de distribuire a

alimentelor de care au nevoie, în multe din ãrile în curs de dezvoltare popula ia înfometatã este majoritarã, úi

1 Carter S.–Global Agricultural Marketing Management, Ed. FAO, Roma, 1997

CAPITOLUL 1

CONCEPTUL ùI FUNC IILE AGROMARKETINGULUI

Agromarketing

ca urmare este necesarã adoptarea unor sisteme de marketing adecvate úi eficiente pentru asigurarea hranei

tuturor locuitorilor.

Însãúi dezvoltarea economiei duce la crearea unor sisteme de marketing agricol mai sofisticate úi mai

eficiente. Pe mãsurã ce experien a economicã a ãrilor creúte, rata de urbanizare tinde sã sporeascã

substan ial. Unii economiúti, referindu-se la acest lucru, considerã, cã, dacã sporul popula iei într-o arã

dezvoltatã este de 3%, popula ia oraúelor acelei ãri va creúte cu 4%2. În esen ã, aceasta înseamnã cã numãrul

popula iei urbane ce trebuie hrãnitã de popula ia ruralã se va dubla în urmãtorii 16 ani. Acest fenomen are

implica ii majore asupra sistemelor de agromarketing úi asupra produc iei de alimente, fiind necesar ca

produsele sã fie direc ionate cãtre centrele de consum. În aceste condi ii, ponderea fermelor de subzisten ã se

va diminua, crescând numãrul úi dimensiunea fermelor comerciale, agricultura însãúi devenind mai pu in

bazatã pe for a de muncã umanã úi animalã în favoarea muncii mecanizate.

În perioada actualã, pie ele agricole úi alimentare au devenit spa iul economic în care producãtorii úi

consumatorii, presupuúi buni cunoscãtori ai cererii úi respectiv ai ofertei, sunt interesa i în ob inerea celui

mai bun pre úi respectiv al celui mai bun úi ieftin produs3. Agromarketingul are un rol deosebit în realizarea

acestor deziderate. Prin gama tot mai largã de metode úi tehnici de studiere úi de anticipare a schimbãrilor

pie ei, de servicii logistice, de tehnici úi metode promo ionale, precum úi de alte instrumente cu ajutorul

cãrora se realizeazã un contact cât mai eficient cu pia a, puse la îndemâna factorilor interesa i,

agromarketingul poate deveni o adevãratã institu ie menitã sã orienteze produc ia agricolã úi alimentarã în

func ie de necesitate, dar úi sã gãseascã momentele, locurile úi metodele de valorificare a acesteia în cele mai

bune condi ii, atât pentru producãtorii agricoli úi procesatori, cât úi pentru consumatori.

În general, aplicarea unui marketing eficient în activitatea întreprinderilor agricole úi alimentare din

ara noastrã este limitatã de o serie de factori, dintre care mai importan i sunt:

Þ Existen a unei infrastructuri a distribu iei fizice a mãrfurilor agricole úi alimentare inadecvate practicãrii

marketingului modern, úi anume:

· re eaua de cãi ferate úi úosele, în cea mai mare parte, nu permite efectuarea de transporturi rapide,

fãrã pierderi úi cu costuri reduse;

· lipsa lan ului de frig la cvasitotalitatea produselor;

· insuficien a úi echiparea necorespunzãtoare a depozitelor úi halelor în care se condi ioneazã,

stocheazã, depoziteazã úi ambaleazã produsele agricole;

· existen a unui parc de mijloace de transport rutier pentru transportul produselor agricole úi

alimentare cu uzurã fizicã úi moralã ridicatã úi cu un grad redus de specializare;

Þ Pozi ia slabã de negociatori a producãtorilor agricoli în cadrul filierelor de produs, mai ales în raport cu

procesatorii sau integratorii;

Þ Nivelul slab de organizare institu ionalã a pie elor agricole úi alimentare datoritã insuficien ei legilor,

regulamentelor de func ionare úi de reglare a acestora;

Þ Existen a unor sisteme informa ionale ale agromarketingului - pe produse - inadecvate ca modalitate de

organizare úi aproape total insuficiente ca volum úi calitate a informa iilor oferite factorilor interesa i

(agen ilor de pia ã), mai ales producãtorilor agricoli4.

În prezent, politicile de agromarketing la nivel na ional sunt îndreptate spre încadrarea produc iei úi a

ofertei de produse agricole úi alimentare în restric iile impuse de integrarea treptatã a sectorului

agroalimentar din România în marea economie agroalimentarã a Uniunii Europene. Cele mai importante

dintre obiectivele politicilor de agromarketing promovate la nivel na ional sunt urmãtoarele5:

· stimularea creúterii produc iei agroalimentare úi continua adaptare a acesteia la modificarea

cererii de consum a popula iei úi a exportului;

· creúterea gradului de competitivitate a produselor agricole úi alimentare româneúti;

· îmbunãtã irea distribu iei inputurilor agricole úi neagricole cãtre producãtori;

· perfec ionarea úi creúterea eficien ei structurilor de agromarketing, mai ales a celor privind

distribu ia produselor agricole úi alimentare, precum úi modernizarea infrastructurii acesteia;

· protec ia consumatorilor fa ã de producerea úi comercializarea unor produse necorespunzãtoare

din punct de vedere calitativ, care afecteazã sãnãtatea úi chiar securitatea acestora.

Preview document

Agromarketing - Pagina 1
Agromarketing - Pagina 2
Agromarketing - Pagina 3
Agromarketing - Pagina 4
Agromarketing - Pagina 5
Agromarketing - Pagina 6
Agromarketing - Pagina 7
Agromarketing - Pagina 8
Agromarketing - Pagina 9
Agromarketing - Pagina 10
Agromarketing - Pagina 11
Agromarketing - Pagina 12
Agromarketing - Pagina 13
Agromarketing - Pagina 14
Agromarketing - Pagina 15
Agromarketing - Pagina 16
Agromarketing - Pagina 17
Agromarketing - Pagina 18
Agromarketing - Pagina 19
Agromarketing - Pagina 20
Agromarketing - Pagina 21
Agromarketing - Pagina 22
Agromarketing - Pagina 23
Agromarketing - Pagina 24
Agromarketing - Pagina 25
Agromarketing - Pagina 26
Agromarketing - Pagina 27
Agromarketing - Pagina 28
Agromarketing - Pagina 29
Agromarketing - Pagina 30
Agromarketing - Pagina 31
Agromarketing - Pagina 32
Agromarketing - Pagina 33
Agromarketing - Pagina 34
Agromarketing - Pagina 35
Agromarketing - Pagina 36
Agromarketing - Pagina 37
Agromarketing - Pagina 38
Agromarketing - Pagina 39
Agromarketing - Pagina 40
Agromarketing - Pagina 41
Agromarketing - Pagina 42
Agromarketing - Pagina 43
Agromarketing - Pagina 44
Agromarketing - Pagina 45
Agromarketing - Pagina 46
Agromarketing - Pagina 47
Agromarketing - Pagina 48
Agromarketing - Pagina 49
Agromarketing - Pagina 50
Agromarketing - Pagina 51
Agromarketing - Pagina 52
Agromarketing - Pagina 53
Agromarketing - Pagina 54
Agromarketing - Pagina 55
Agromarketing - Pagina 56
Agromarketing - Pagina 57
Agromarketing - Pagina 58
Agromarketing - Pagina 59
Agromarketing - Pagina 60
Agromarketing - Pagina 61
Agromarketing - Pagina 62
Agromarketing - Pagina 63
Agromarketing - Pagina 64
Agromarketing - Pagina 65
Agromarketing - Pagina 66
Agromarketing - Pagina 67
Agromarketing - Pagina 68
Agromarketing - Pagina 69
Agromarketing - Pagina 70
Agromarketing - Pagina 71
Agromarketing - Pagina 72
Agromarketing - Pagina 73
Agromarketing - Pagina 74
Agromarketing - Pagina 75
Agromarketing - Pagina 76
Agromarketing - Pagina 77
Agromarketing - Pagina 78
Agromarketing - Pagina 79
Agromarketing - Pagina 80
Agromarketing - Pagina 81
Agromarketing - Pagina 82
Agromarketing - Pagina 83
Agromarketing - Pagina 84
Agromarketing - Pagina 85
Agromarketing - Pagina 86
Agromarketing - Pagina 87
Agromarketing - Pagina 88
Agromarketing - Pagina 89
Agromarketing - Pagina 90
Agromarketing - Pagina 91
Agromarketing - Pagina 92
Agromarketing - Pagina 93
Agromarketing - Pagina 94
Agromarketing - Pagina 95
Agromarketing - Pagina 96
Agromarketing - Pagina 97
Agromarketing - Pagina 98
Agromarketing - Pagina 99
Agromarketing - Pagina 100
Agromarketing - Pagina 101
Agromarketing - Pagina 102
Agromarketing - Pagina 103
Agromarketing - Pagina 104
Agromarketing - Pagina 105
Agromarketing - Pagina 106
Agromarketing - Pagina 107
Agromarketing - Pagina 108
Agromarketing - Pagina 109
Agromarketing - Pagina 110
Agromarketing - Pagina 111
Agromarketing - Pagina 112
Agromarketing - Pagina 113
Agromarketing - Pagina 114
Agromarketing - Pagina 115
Agromarketing - Pagina 116
Agromarketing - Pagina 117
Agromarketing - Pagina 118
Agromarketing - Pagina 119
Agromarketing - Pagina 120
Agromarketing - Pagina 121
Agromarketing - Pagina 122
Agromarketing - Pagina 123
Agromarketing - Pagina 124
Agromarketing - Pagina 125
Agromarketing - Pagina 126
Agromarketing - Pagina 127
Agromarketing - Pagina 128
Agromarketing - Pagina 129
Agromarketing - Pagina 130
Agromarketing - Pagina 131
Agromarketing - Pagina 132
Agromarketing - Pagina 133
Agromarketing - Pagina 134
Agromarketing - Pagina 135
Agromarketing - Pagina 136
Agromarketing - Pagina 137
Agromarketing - Pagina 138
Agromarketing - Pagina 139
Agromarketing - Pagina 140
Agromarketing - Pagina 141
Agromarketing - Pagina 142
Agromarketing - Pagina 143
Agromarketing - Pagina 144
Agromarketing - Pagina 145
Agromarketing - Pagina 146
Agromarketing - Pagina 147
Agromarketing - Pagina 148
Agromarketing - Pagina 149
Agromarketing - Pagina 150
Agromarketing - Pagina 151
Agromarketing - Pagina 152
Agromarketing - Pagina 153
Agromarketing - Pagina 154
Agromarketing - Pagina 155
Agromarketing - Pagina 156
Agromarketing - Pagina 157
Agromarketing - Pagina 158
Agromarketing - Pagina 159
Agromarketing - Pagina 160
Agromarketing - Pagina 161
Agromarketing - Pagina 162
Agromarketing - Pagina 163
Agromarketing - Pagina 164
Agromarketing - Pagina 165
Agromarketing - Pagina 166
Agromarketing - Pagina 167
Agromarketing - Pagina 168
Agromarketing - Pagina 169
Agromarketing - Pagina 170
Agromarketing - Pagina 171
Agromarketing - Pagina 172
Agromarketing - Pagina 173
Agromarketing - Pagina 174
Agromarketing - Pagina 175
Agromarketing - Pagina 176
Agromarketing - Pagina 177
Agromarketing - Pagina 178
Agromarketing - Pagina 179
Agromarketing - Pagina 180
Agromarketing - Pagina 181
Agromarketing - Pagina 182
Agromarketing - Pagina 183
Agromarketing - Pagina 184
Agromarketing - Pagina 185
Agromarketing - Pagina 186
Agromarketing - Pagina 187
Agromarketing - Pagina 188
Agromarketing - Pagina 189
Agromarketing - Pagina 190
Agromarketing - Pagina 191
Agromarketing - Pagina 192
Agromarketing - Pagina 193
Agromarketing - Pagina 194
Agromarketing - Pagina 195
Agromarketing - Pagina 196
Agromarketing - Pagina 197
Agromarketing - Pagina 198
Agromarketing - Pagina 199
Agromarketing - Pagina 200
Agromarketing - Pagina 201
Agromarketing - Pagina 202
Agromarketing - Pagina 203
Agromarketing - Pagina 204
Agromarketing - Pagina 205
Agromarketing - Pagina 206
Agromarketing - Pagina 207
Agromarketing - Pagina 208
Agromarketing - Pagina 209
Agromarketing - Pagina 210
Agromarketing - Pagina 211
Agromarketing - Pagina 212
Agromarketing - Pagina 213
Agromarketing - Pagina 214
Agromarketing - Pagina 215
Agromarketing - Pagina 216
Agromarketing - Pagina 217
Agromarketing - Pagina 218
Agromarketing - Pagina 219
Agromarketing - Pagina 220
Agromarketing - Pagina 221
Agromarketing - Pagina 222
Agromarketing - Pagina 223
Agromarketing - Pagina 224
Agromarketing - Pagina 225
Agromarketing - Pagina 226
Agromarketing - Pagina 227
Agromarketing - Pagina 228
Agromarketing - Pagina 229
Agromarketing - Pagina 230
Agromarketing - Pagina 231
Agromarketing - Pagina 232
Agromarketing - Pagina 233
Agromarketing - Pagina 234
Agromarketing - Pagina 235
Agromarketing - Pagina 236
Agromarketing - Pagina 237
Agromarketing - Pagina 238
Agromarketing - Pagina 239
Agromarketing - Pagina 240
Agromarketing - Pagina 241
Agromarketing - Pagina 242
Agromarketing - Pagina 243
Agromarketing - Pagina 244
Agromarketing - Pagina 245
Agromarketing - Pagina 246
Agromarketing - Pagina 247
Agromarketing - Pagina 248
Agromarketing - Pagina 249
Agromarketing - Pagina 250
Agromarketing - Pagina 251
Agromarketing - Pagina 252
Agromarketing - Pagina 253
Agromarketing - Pagina 254
Agromarketing - Pagina 255
Agromarketing - Pagina 256
Agromarketing - Pagina 257
Agromarketing - Pagina 258
Agromarketing - Pagina 259
Agromarketing - Pagina 260
Agromarketing - Pagina 261
Agromarketing - Pagina 262
Agromarketing - Pagina 263
Agromarketing - Pagina 264
Agromarketing - Pagina 265

Conținut arhivă zip

  • Bib_.pdf
  • cap1+.pdf
  • cap10+.pdf
  • cap11+.pdf
  • cap2+.pdf
  • cap3+.pdf
  • cap4+.pdf
  • cap5+.pdf
  • cap6+.pdf
  • cap7+.pdf
  • cap8+.pdf
  • cap9+.pdf
  • Cuprins.doc

Alții au mai descărcat și

Cercetari privind Cultura Cartofului in Zonele Colinar - Montane

CERCETĂRI PRIVIND CULTURA CARTOFULUI ÎN ZONELE COLINAR- MONTANE MOTTO: Deviza celor ce muncesc şi trăiesc în comuna Cisnădioara, este o...

Surse de Finantare a Investitiilor Agricole

INTRODUCERE După anul 1989, ţara noastră s-a aflat într-o perioadă de tranziţie, prin trecerea de la economia centralizată la economia de piaţă....

Creșterea Peștilor

I. Studiu de fundamentare Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creşterea peştilor, lucru atestat în lucrări scrise,...

Avantaje si Dezavantaje ale Tehnologiilor Neconventionale Comparate cu Tehnologia Clasica de Prelucrare a Solului

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE Ca urmare a extinderii proceselor degradării solului datorită agriculturii convenţionale şi a greşelilor tehnologice,...

Finantarea Investitiilor - Studiu de Caz Privind Fezabilitatea unei Investitii

1. PREZENTAREA INTREPRINDERII 1.1 Elemente de identificare Denumirea: S.C. IMAGRO S.R.L. Sediul social: Timisoara, Calea Aradului nr. 23...

Cultura Cartofului

CARTOFUL FAMILIA: Solanaceae GENUL : Solanum SPECIA: Solanum Tuberosum Origine şi răspândire - originar din America de Sud (regiunile înalte...

Prelucrarea Aurului

Aurul pur (10000) este prea moale si de obicei se amesteca cu alte metale (aliaje) pentru al face mai tare si mai utilizabil pentru bijuterii. Ce...

Duceata de Soc - La Mama

Prin acest studiu de caz dorim sa va facem cunoscuta compania “La Mama” si promovarea unui nou produs pe piata si anume:“Dulceata de soc”....

Ai nevoie de altceva?