Agrometeorologie

1.1.Meteorologia. Vremea si clima.

Meteorologia poate fi considerata si o stiinta pura si una aplicativa la activitatile umane. Ca stiinta pura, meteorologia este o ramura a geofizicii si are ca obiect "Fizica atmosferei".

Din punctul de vedere al Serviciilor meteorologice nationale grupate in Organizatia Meteorologica Mondiala a Natiunilor Unite (OMM), meteorologia raspunde unei definitii mai conforme rolului OMM si anume:

"Meteorologia este stiinta mediului atmosferic inconjurator al umanitatii. Activitatile sale teoretice sunt dirijate catre o mai buna intelegere a evolutiei vremii si a echilibrelor climatice; activitatile sale aplicate sunt orientate catre cresterea bunastarii umane".

In anexa 2 a "Conventiei OMM", la art.2, printre scopurile OMM se stipuleaza: "...d)Sa incurajeze aplicatiile meteorologiei in aviatie, in navigatia maritima, la problemele apei, in agricultura si la alte activitati umane; ...".

Meteorologia se imparte in 2 domenii:

- In primul caz, meteorologia se ocupa de urmarirea si de intelegerea evolutiei starii atmosferei in toate locurile de pe Pamant, de la un moment la altul, de la o zi la alta. Acesta este punctul de vedere al meteorologiei dinamice, stiinta evolutiei starii atmosferice (a vremii) dupa legile hidrodinamicii si ale termodinamicii. Succesiunea in timp a diferitelor stari fizice ale atmosferei, in continua schimbare, reprezinta mersul sau evolutia vremii. Aplicatia meteorologiei dinamice este meteorologia sinoptica, ramura ce are ca obiect prevederea evolutiei timpului la suprafata Pamantului. "Buletinul meteo" pentru public constituie obiectul meteorologiei previzionale.

- In al doilea caz, meteorologia se ocupa de caracterizarea evolutiei cumulate a "vremii" in diverse locuri de pe Pamant, pe durata unei perioade de timp suficient de lunga pentru ca toate caracteristicile studiate sa fie semnificative statistic. Procesul de incalzire al Pamantului de catre Soare se supune la doua cicluri astronomice fundamentale: al zilei si al anului. Evolutia medie a diverselor elemente ale vremii (sau elemente meteorologice; acestea sunt temperatura aerului, presiunea atmosferica, umezeala aerului, nebulozitatea, precipitatiile, vizibilitatea, vantul etc. si formeaza obiectul observatiilor meteorologice) in cursul acestor doua cicluri, in fiecare loc de pe Pamant, defineste "clima" locului respectiv. Clima este caracterizata mai ales prin evolutia medie sau regimul elementelor in timpul anului, adica prin ritmul sezonier al acestor elemente, dar si prin valorile lor extreme. La scara marilor tipuri de clima existente pe suprafata terestra, temperatura aerului Ta si precipitatiile P sunt cele mai caracteristice dintre aceste elemente. Astfel, sistemul regimurilor (Ta, P) este suficient pentru clasarea acestor tipuri si a marilor formatiuni fitogeografice pe care aceste regimuri le instaleaza la suprafata continentelor. Constatarea sau descrierea climatelor este obiectul climatografiei. Acesteia i se adauga climatologia teoretica, care se ocupa de explicarea distributiei marilor tipuri de climat ale planetei prin cauzele lor. In trecut, Comisia de climatologie a OMM a convenit sa se defineasca climatele pentru perioade de 30 de ani, incepand cu 1900,1930,1960,.. .Acum, chiar si specialistii vorbesc de conditii climatice atunci cand este vorba de evolutia vremii pe durata unui sezon al unui an dat (se citeste, de ex., "climatul verii 2000 a fost astfel..."). Se ajunge aici la o scara de evaluare intermediara intre vreme si climat: aceea a sezonului sau a variatiei in cursul sezoanelor. Se ajunge aici la o scara de evaluare intermediara intre vreme si climat: aceea a sezonului sau a variatiei in cursul sezoanelor.

1.2.Agricultura in sensul larg al FAO

Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO) acorda un sens larg termenului "agricultura", specificand in Actul sau constitutiv (Anexa 1): "...In prezentul Act,termenul agricultura inglobeaza pescuitul, produsele marii, padurile si produsele brute ale exploatatiei forestiere". In conformitate cu aceasta extensie de sens, agricultura poate fi definita dupa cum urmeaza.

Agricultura este ansamblul activitatilor pe care le organizeaza oamenii in vederea:

- producerii de catre plante si animale a materiilor necesare nevoilor lor si, mai intai, a nevoilor lor alimentare;

- asigurarii rentabilitatii acestei productii prin obtinerea unei productii maxime pentru eforturi minime cheltuite sau energie untilizata.

2.Continutul agrometeorologiei

2.1.Probleme agrometeorologice ale productiei agricole

- Furnizarea de avize regulate agricultorilor asupra activitatilor agricole si a aspectelor economice, dupa oportunitatea situatiei meteorologice si dupa evolutia probabila a timpului. Studii destinate asigurarii calitatii avizelor furnizate.

- Furnizarea de avize asupra pericolelor de incidenta a bolilor asupra culturilor sau asupra posibilitatilor atacului lor de catre insecte, in functie de evolutia vremii, bazate pe studii asupra conditiilor meteorologice care controleaza ciclul biologic al acestora.

Prevederea fenomenelor meteorologice destructive pentru culturi sau animale, cum ar fi grindina, inundatiile, inghetul, furtunile puternice. Punerea la punct a metodelor de prevedere a acestor fenomene. Difuzarea avizelor de alertare a agricultorilor si de indrumare asupra masurilor de protectie de folosit.

- Prevederea recoltelor pe regiune in functie de starea culturilor, de conditiile meteorologice si de timpul probabil pentru sfarsitul ciclului cultural. Studiul metodelor de prevedere a randamentelor.

- Furnizarea de avize meteorologice in raport cu uscarea recoltelor si conservarea lor.

Previziuni meteorologice speciale asupra pericolului de incendii de padure si difuzarea avizelor de alerta.

2.2.Probleme agroclimatologice ale productiei agricole

- Recunoasterea caracteristicilor climatice si agroclimatice proprii diverselor regiuni naturale ale tarii si teritoriilor locale, in scopul:

-amenajariii rationale a teritoriului pe baza vocatiilor agricole ale regiunii;

-distribuirii culturilor si animalelor de crescatorie prin armonizarea in mod optim cerintelor lor ecologice cu condiditiile agro-climatologice oferite.

- Fundamentarea diversificarii agriculturii si cresterii animalelor si introducerea noilor specii, varietati si rase, pe baza de studii agroclimatice aprofundate, in special prin studiul experimental al reactiilor plantelor si animalelor pentru o gama variata de conditii agroclimatice.

- Stabilirea pe regiuni si teritorii a calendarului agricol care organizeaza, in mod judicios in timpul anului, lucrarile de camp.

- Punerea la punct a tehnicilor culturale care sa realizeze microclimate corectoare, ale agroclimatelor dezavantajoase regionale sau locale.

- Studierea in mod special a cerintelor de apa ale diverselor culturi prin masurarea experimentala a evaporarii lor in vederea definirii normelor de irigatie rationala a acestor culturi.

- Intreprinderea tuturor studiilor sau cercetarilor asupra unor probleme de interes specific si relative la punerea in valoare agricola sau la conservarea mediului inconjurator.