Ameliorarea Plantelor

Curs
7.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 3 fișiere: doc
Pagini : 140 în total
Cuvinte : 67727
Mărime: 276.74KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Madosa Emilian

Extras din document

1.1. AMELIORAREA GRÂULUI

Grâul este un aliment de bază care este principala sursă de hrana pentru aproximativ 40% din populaţie.

Datorită adaptabilităţii largi, arealul de cultură a grâului se întinde de la 600 latitudine nordică până la 450 latitudine sudică. În privinţa altitudinii, grâul poate fi întâlnit până la o altitudine de 3500 m.

Utilizarea în alimentaţie se datorează valorii alimentare dată de conţinutul în proteine cu valoare nutritivă superioară, obţinută la un preţ de cost mult mai scăzut decât cel al porumbului.

Ca şi conţinut biochimic, în boabele de grâu se găsesc proteine bogate în aminoacizi esenţiali 7-22%, amidon 65-70%, lipide 2-4%, săruri minerale, vitaminele B, K, PP, H (lipesc însă vitaminele A, C, D).

Boabele de grâu îşi găsesc o largă utilizare în panificaţie, industria alcoolului şi a glucozei. Tărâţele şi resturile vegetale sunt folosite în furajarea animalelor.

1.1.1. Originea şi sistematică.

Cercetările arheologice şi cele de sistematică arată că grâul a fost cultivat din cele mai vechi timpuri. Există date de atestă că grâul a fost cultivat în Orientul Mijlociu şi Asia Mică cu 10.000-15.000 ani în urmă, în centrul Mediteranean cu peste 6.000 ani.

Cea mai veche formă cultivată a fost alacul (Triticum monococum) iar din grupa speciilor hexaploide T.spelta. Din centrul de cultură Asia Mică, cele două specii s-au răspândit în Europa, nordul Africii şi sudul Asiei.

În clasificarea speciilor de grâu există două sisteme de clasificare, în funcţie de gradul de ploidie.

Speciile de grâu fac parte din familia Gramineae, genul Triticum.

După SEARS (1963) citat de CEAPOIU şi colab., 1986 , există 11 specii de grâu, grupate în trei grupe.(Tabelul 1.1)

Tabelul 1.1.

Clasificarea speciilor de grâu, după SEARS, 1963.

Grupa diploi

dă (2x)

genomul AA Grupa tetraploidă (4x) genomul AABB Grupa hexaploidă

(6x) genomul AABBDD

T.boeticum (T.aegilopsoides),

T.monococum. T.dicocoides,

T.dicocum,

T.durum,

T.turgidum

T.turanicum

T.polonicum

T.persicum

T.timopheevi (AAGG) T.aestivum ssp.:

- vulgare,

- compactum,

- sphaerococum,

- spelta,

- macha,

- vavilovii

După MAK KEY (1966) citat de AURIAU şi colab., 1992), există 5 specii de grâu, deoarece deosebirile între speciile grupei diploide şi între cele ale grupei tetraploide (conform clasificării lui SEARS) sunt foarte mici, între acestea diferind doar câte o singură genă. (tabelul 1.2)

Tabelul 1.2.

Clasificarea speciilor de grâu, după MAK KEY 1966.

Grupa diploidă (2x) Grupa tetraploidă (4x) Grupa hexaploidă (6x)

T.monococum. (AA) T.turgidum (AABB)

T.timopheevi (AAGG) T.aestivum (AABBDD) ssp.:

- vulgare,

- compactum,

- sphaerococum,

- spelta

T.zukovski (AAAAGG)

Accepţia generală asupra evoluţiei speciei T.aestivum este că acesta este un alohexaploid având la bază trei specii diploide: T.boeticum (AA), Aegilops speltoides (BB) şi A.squarosa (DD)

1.1.2. Genetica grâului

Cercetările de genetică la grâu au fost numeroase, dar s-au desfăşurat destul de greoi din cauza numărului mare de cromozomi, a existenţei celor trei genomuri şi a interacţiunii puternice dintre genotip şi mediu. Cu toate că se cunosc bine cromozomii genotipului cu genele caracteristice, încă nu s-a definitivat o hartă cromozomială completă a grâului.

Numerotarea cromozomilor a fost făcută de către Sears în anul 1956: 1A la 7A, 1B la 7B, 1D la 7D.

Studiul localizării genelor pe cromozomi a fost făcut cu ajutorul monosomilor şi nulisomilor, obţinând pe lângă localizarea genelor pe cromozomi şi stabilirea determinismului genetic pentru principalele caractere.

Capacitatea de producţie este un caracter complex influenţat puternic de condiţiile de mediu, având o stabilitate destul de redusă. Determinismul genetic al acestui caracter este de tip poligenic cu efecte de aditivitate, dominanţă, spradominanţă sau epistazie, putând fi implicate şi oligogene sau gene cu efecte modificator de amplificare, inhibare sau reducere.

În urma unui astfel de determinism rezultă două componente ale capacităţii de producţie: o componentă morfologică şi una fiziologică, ambele fiind influenţate de condiţiile de mediu în proporţie de 50-60%.

În privinţa componentelor producţiei interesează stabilitatea genetică a acestora. Caractere cu stabilitate genetică mare sunt: MMB, densitatea spicului, numărul de spiculeţe din spic. Stabilitate mijlocie prezintă: lungimea spicului, numărul de boabe din spic, iar cu stabilitate mică: numărul fraţilor fertili, greutatea boabelor din spic, numărul de boabe din spic şi numărul boabelor pe plantă.

Calitatea la grâu prezintă două componente principale: procentul de proteină şi calitatea proteinei.

Procentul de proteină variază între 8 şi 12%, dar la soiurile cultivate este de 14-16%. Procentul de proteină este determinat poligenic cu efecte de aditivitate şi dominanţă. Există şi gene majore dominante (genele Pro 1 şi 2 amplasate pe cromozomul 5D la soiul Hope; sau gene amplasate pe cromozomii 1A,1B,1D la linia F.26-70) sau recesive (amplasate pe cromozomii 5A şi 5D la soiul Atlas 66).

Procentul de proteină are un coeficient de ereditate cuprins între 0,4-0,8 şi este corelat negativ cu capacitatea de producţie.

Calitatea proteinei este dată de calitatea glutenului. Această fracţie proteică are două componente: gliadina determinată de gene amplasate pe cromozomii 2,3,4,7 şi gluteina determinată de gene amplasate pe cromozomii 1.

Rezistenţa la ger este un caracter determinat poligenic intervenind puţine gene majore. Pentru acest caracter apar frecvent transgresiuni în populaţiile hibride. Genele pentru acest caracter sunt localizate pe cromozomii 1B, 1D, 7A,4D, 5D.

Rezistenţa la diferitele boli poate fi prezentă de tip vertical sau orizontal. Principalele gene recunoscute pentru rezistenţa la boli sunt:

- pentru făinare (Erysiphe graminis): Pm 1-8, bun donator soiul Khlapi,

- pentru rugina brună (Puccinia recondita): Lr 1-26 preluate de la genurile Aegilops, Secale, Agripyron, T.monococum, T.timopheevi,

- pentru rugina galbenă (Puccinia striiformis): Yr 1-10 preluate de la Aegilops, Agropyron sau de la donatorii Nadadores sau Aurora,

- pentru rugina neagră (Puccinia graminis): Sr 1-37, preluate de la T.monococum, T.turgidum, T.timopheevi, Aegilops, Agropyron, Haynaldia

- pentru mălură (Tiletia sp.): Bt 1-10, bun donator Turkei 3055,

- pentru fuzarioză (Gibberella sp.): gene neprecizate găsite la T.timopheevi, Aegilops, Agropyron,

- pentru septorioză (Septoria sp.): gene neprecizate la soiurile Oasis şi Blueboy.

Rezistenţa la dăunători se poate realiza în mai multe moduri: prin nepreferinţă, prezenţa unor antibiotice sau poate fi creată numai o toleranţă.

Pentru principalii dăunători pot interveni gene majore sau poate apărea un determinism de tip poligenic.

Preview document

Ameliorarea Plantelor - Pagina 1
Ameliorarea Plantelor - Pagina 2
Ameliorarea Plantelor - Pagina 3
Ameliorarea Plantelor - Pagina 4
Ameliorarea Plantelor - Pagina 5
Ameliorarea Plantelor - Pagina 6
Ameliorarea Plantelor - Pagina 7
Ameliorarea Plantelor - Pagina 8
Ameliorarea Plantelor - Pagina 9
Ameliorarea Plantelor - Pagina 10
Ameliorarea Plantelor - Pagina 11
Ameliorarea Plantelor - Pagina 12
Ameliorarea Plantelor - Pagina 13
Ameliorarea Plantelor - Pagina 14
Ameliorarea Plantelor - Pagina 15
Ameliorarea Plantelor - Pagina 16
Ameliorarea Plantelor - Pagina 17
Ameliorarea Plantelor - Pagina 18
Ameliorarea Plantelor - Pagina 19
Ameliorarea Plantelor - Pagina 20
Ameliorarea Plantelor - Pagina 21
Ameliorarea Plantelor - Pagina 22
Ameliorarea Plantelor - Pagina 23
Ameliorarea Plantelor - Pagina 24
Ameliorarea Plantelor - Pagina 25
Ameliorarea Plantelor - Pagina 26
Ameliorarea Plantelor - Pagina 27
Ameliorarea Plantelor - Pagina 28
Ameliorarea Plantelor - Pagina 29
Ameliorarea Plantelor - Pagina 30
Ameliorarea Plantelor - Pagina 31
Ameliorarea Plantelor - Pagina 32
Ameliorarea Plantelor - Pagina 33
Ameliorarea Plantelor - Pagina 34
Ameliorarea Plantelor - Pagina 35
Ameliorarea Plantelor - Pagina 36
Ameliorarea Plantelor - Pagina 37
Ameliorarea Plantelor - Pagina 38
Ameliorarea Plantelor - Pagina 39
Ameliorarea Plantelor - Pagina 40
Ameliorarea Plantelor - Pagina 41
Ameliorarea Plantelor - Pagina 42
Ameliorarea Plantelor - Pagina 43
Ameliorarea Plantelor - Pagina 44
Ameliorarea Plantelor - Pagina 45
Ameliorarea Plantelor - Pagina 46
Ameliorarea Plantelor - Pagina 47
Ameliorarea Plantelor - Pagina 48
Ameliorarea Plantelor - Pagina 49
Ameliorarea Plantelor - Pagina 50
Ameliorarea Plantelor - Pagina 51
Ameliorarea Plantelor - Pagina 52
Ameliorarea Plantelor - Pagina 53
Ameliorarea Plantelor - Pagina 54
Ameliorarea Plantelor - Pagina 55
Ameliorarea Plantelor - Pagina 56
Ameliorarea Plantelor - Pagina 57
Ameliorarea Plantelor - Pagina 58
Ameliorarea Plantelor - Pagina 59
Ameliorarea Plantelor - Pagina 60
Ameliorarea Plantelor - Pagina 61
Ameliorarea Plantelor - Pagina 62
Ameliorarea Plantelor - Pagina 63
Ameliorarea Plantelor - Pagina 64
Ameliorarea Plantelor - Pagina 65
Ameliorarea Plantelor - Pagina 66
Ameliorarea Plantelor - Pagina 67
Ameliorarea Plantelor - Pagina 68
Ameliorarea Plantelor - Pagina 69
Ameliorarea Plantelor - Pagina 70
Ameliorarea Plantelor - Pagina 71
Ameliorarea Plantelor - Pagina 72
Ameliorarea Plantelor - Pagina 73
Ameliorarea Plantelor - Pagina 74
Ameliorarea Plantelor - Pagina 75
Ameliorarea Plantelor - Pagina 76
Ameliorarea Plantelor - Pagina 77
Ameliorarea Plantelor - Pagina 78
Ameliorarea Plantelor - Pagina 79
Ameliorarea Plantelor - Pagina 80
Ameliorarea Plantelor - Pagina 81
Ameliorarea Plantelor - Pagina 82
Ameliorarea Plantelor - Pagina 83
Ameliorarea Plantelor - Pagina 84
Ameliorarea Plantelor - Pagina 85
Ameliorarea Plantelor - Pagina 86
Ameliorarea Plantelor - Pagina 87
Ameliorarea Plantelor - Pagina 88
Ameliorarea Plantelor - Pagina 89
Ameliorarea Plantelor - Pagina 90
Ameliorarea Plantelor - Pagina 91
Ameliorarea Plantelor - Pagina 92
Ameliorarea Plantelor - Pagina 93
Ameliorarea Plantelor - Pagina 94
Ameliorarea Plantelor - Pagina 95
Ameliorarea Plantelor - Pagina 96
Ameliorarea Plantelor - Pagina 97
Ameliorarea Plantelor - Pagina 98
Ameliorarea Plantelor - Pagina 99
Ameliorarea Plantelor - Pagina 100
Ameliorarea Plantelor - Pagina 101
Ameliorarea Plantelor - Pagina 102
Ameliorarea Plantelor - Pagina 103
Ameliorarea Plantelor - Pagina 104
Ameliorarea Plantelor - Pagina 105
Ameliorarea Plantelor - Pagina 106
Ameliorarea Plantelor - Pagina 107
Ameliorarea Plantelor - Pagina 108
Ameliorarea Plantelor - Pagina 109
Ameliorarea Plantelor - Pagina 110
Ameliorarea Plantelor - Pagina 111
Ameliorarea Plantelor - Pagina 112
Ameliorarea Plantelor - Pagina 113
Ameliorarea Plantelor - Pagina 114
Ameliorarea Plantelor - Pagina 115
Ameliorarea Plantelor - Pagina 116
Ameliorarea Plantelor - Pagina 117
Ameliorarea Plantelor - Pagina 118
Ameliorarea Plantelor - Pagina 119
Ameliorarea Plantelor - Pagina 120
Ameliorarea Plantelor - Pagina 121
Ameliorarea Plantelor - Pagina 122
Ameliorarea Plantelor - Pagina 123
Ameliorarea Plantelor - Pagina 124
Ameliorarea Plantelor - Pagina 125
Ameliorarea Plantelor - Pagina 126
Ameliorarea Plantelor - Pagina 127
Ameliorarea Plantelor - Pagina 128
Ameliorarea Plantelor - Pagina 129
Ameliorarea Plantelor - Pagina 130
Ameliorarea Plantelor - Pagina 131
Ameliorarea Plantelor - Pagina 132
Ameliorarea Plantelor - Pagina 133
Ameliorarea Plantelor - Pagina 134
Ameliorarea Plantelor - Pagina 135
Ameliorarea Plantelor - Pagina 136
Ameliorarea Plantelor - Pagina 137
Ameliorarea Plantelor - Pagina 138
Ameliorarea Plantelor - Pagina 139
Ameliorarea Plantelor - Pagina 140
Ameliorarea Plantelor - Pagina 141
Ameliorarea Plantelor - Pagina 142
Ameliorarea Plantelor - Pagina 143
Ameliorarea Plantelor - Pagina 144
Ameliorarea Plantelor - Pagina 145
Ameliorarea Plantelor - Pagina 146
Ameliorarea Plantelor - Pagina 147
Ameliorarea Plantelor - Pagina 148
Ameliorarea Plantelor - Pagina 149
Ameliorarea Plantelor - Pagina 150
Ameliorarea Plantelor - Pagina 151
Ameliorarea Plantelor - Pagina 152
Ameliorarea Plantelor - Pagina 153
Ameliorarea Plantelor - Pagina 154
Ameliorarea Plantelor - Pagina 155
Ameliorarea Plantelor - Pagina 156
Ameliorarea Plantelor - Pagina 157
Ameliorarea Plantelor - Pagina 158
Ameliorarea Plantelor - Pagina 159

Conținut arhivă zip

  • Ameliorarea Plantelor
    • Ameiloararea plantelor.DOC
    • Ameliorare-Leguminoase.DOC
    • Ameliorare-Producerea de samanta.doc

Alții au mai descărcat și

Soiuri de Grâu de Toamnă

INTRODUCERE Pâinea este unul dintre cele mai vechi alimente, datând din era neolitică. Primele feluri de pâine produse au fost preparate din...

Gazonul - Știință și Artă

ISTORIC. IMPORTANTA. ROL Unul din principalele ecosisteme ale lumii îl reprezinta pajistea. Frumusetea acesteia si posibilitatea unei perspective...

Fertilitatea Solurilor Privind Implimentarea Agriculturii Ecologice

INTRODUCERE Deja suntem obişnuiţi cu peisajul persistent în compartimentele de produse agricole din centrele comerciale de prestigiu. Fructe...

Grâu

UTILIZARILE GRÂULUI Grâul este cea mai importanta planta cultivata , cu mare pondere alimentara . Suprafete intinse pe care se seamana , precum...

Combaterea Bolilor și Dăunătorilor Plantelor de Cultură

Memoriu justificativ Obţinerea unor recolte de calitate superioară în condiţiile unor costuri cât mai reduse nu poate fi realizată decât prin...

Sistematica Daunatorilor

1.Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides Goeze, ordinul Coleoptera, familia Carabidae Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul...

Mașini Horticole

Pluguri cu destinaţie specială Plugurile sunt maşini de lucru utilizate pentru efectuarea lucrării fundamentale a solului, arătura, la diferite...

Grâul de Toamnă

A.GRÂUL DE TOAMNĂ 1. PLATELE PREMERGATOARE a.Foarte bune: leguminoase anuale şi perene, inul de ulei şi fibre, rapiţa, cartofii de vară. b.Bune:...

Te-ar putea interesa și

Comportarea unor soiuri de prun în sistem superintensiv de cultură, în condițiile pedoclimatice ale USAMV Cluj-Napoca

CAPITOLUL I SITUAȚIA CULTURII PRUNULUI ÎN ROMÂNIA ȘI PE PLAN MONDIAL ISTORICUL CULTURII PRUNULUI Speciile de prun au originea în zona temperată...

Studii Privind Comportarea unor Soiuri de Mar cu Rezistenta la Boli

Malus domestica Borkh sau mărul cultivat reprezintă un hibrid interspecific natural rezultat din încrucişarea spontană consecutivă a mai multor...

Cercetari Privind Influenta unor Verigi Tehnologice asupra Producerii de Samanta la Soiul de Grau de Toamna

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Considerații Generale Privind Cultura și Ameliorarea Fasolei Pentru Păstăi

Rezultatele prezentate în lucrarea de faţă reprezintă o sinteză parţială a unor date dintr-un experiment mai amplu desfăşurat în cadrul disciplinei...

Tehnici privind Ameliorarea Solului, Asolamentul si Fertilizarea Plantelor din Cultura Mare in Agricultura Biologica

2011 Introducere ,,Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem de agricultură este...

Sisteme de Reproducere si Implicatiile lor Genetice in Ameliorarea Plantelor

Efectele selecţiei şi succesul ameliorării plantelor depinde în mod considerabil de modul de reproducere a acestora. O variabilitate genetică...

Metode neconvenționale de inducere a variabilității somaclonale la vița de vie

Procesul esential, care a generat trecerea de la vita salbatica la vita cultivata, este variabilitatea naturala, care a permis omului sa aleaga...

Genetică - Aneuploidia și importanța ei la plante

1. Aneuploidia Aneuploidia numită și heteroploidie sau polisomie este modificarea numărului diploid de cromozomi prin adăugarea sau lipsa unuia...

Ai nevoie de altceva?