Amelioratii silvice

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest curs prezinta Amelioratii silvice.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 196 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Cap. I. Introducere

Definiția:

Termenul ameliorații provine din limba franceză (amelioration = îmbunătățire sau ameliorare).

Obiectul de studiu:

terenurile afectate de procese de degradare a solului sau secetă, fiind caracterizate printr-o capacitate productivă scăzută ori nulă.

Importanța (reiese din problematica abordată):

... combaterea acestor procese și reducerea până la anulare a consecințelor lor negative

Ca disciplină științifică,

Ameliorațiile silvice studiază procesele de degradare și de secetă (+ consecințele lor) și stabilesc modul de combatere a acestora prin mijloace de tehnică silvică, în scopul ameliorării și valorificării cât mai raționale a terenurilor degradate și cu deficit de apă.

Ca ramură de activitate forestieră,

Ameliorațiile silvice reprezintă silvotehnica terenurilor degradate și cu deficit de apă și se ocupă cu măsurile și lucrările silvotehnice de recuperare sau folosire mai eficientă a terenurilor neproductive, slab productive sau periodic neproductive.

Terenurile degradate

... reprezintă terenurile care prin eroziune, poluare sau acțiunea distructivă a unor factori antropici și-au pierdut definitiv capacitatea de producție agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire.

(Sursa: Codul Silvic al României, Legea nr. 46/2008)

Cap. al II-lea. Procesele de degradare și secetă și consecințele lor

2.1. Considerații generale

Procesele de degradare sunt numeroase și diferite, dar pot fi grupate în raport cu diferite criterii. În raport cu activitatea umană:

- procese de degradare cu caracter natural (ex: eroziunea pluvială, eroziunea eoliană, alunecările și surpările de teren, sărăturarea);

- procese de degradare cu caracter antropic, în desfășurarea cărora omul deține un rol important (ex: excavarea, poluarea etc.).

Categorii de terenuri degradate:

1. terenuri erodate generate de eroziunea pluvială (= izbirea solului, descoperit de vegetație, de către picăturile de ploaie);

2. terenuri stâncoase determinate de eroziunea în suprafață, în condițiile apariției la suprafață a unor aflorimente de roci într-o proporție de 25 - 95%; Afloriment = Loc unde rocile din subsol apar la suprafața scoarței pământești datorită eroziunii.

3. râpi și taluzuri naturale produse în urma eroziunii în adâncime și a proceselor de alunecare și surpare; (taluz = teren în pantă)

4. depozite naturale de materiale produse de eroziunea în adâncime și de surpare;

5. terenuri fugitive, alunecătoare și curgătoare, produse de alunecările de teren;

6. terenuri nisipoase cu dune și interdune de nisip produse prin acțiunea vântului;

7. terenuri sărăturate, cu soluri halomorfe și semihalomorfe, generate de salinizare și alcalizare; halomorf = bogat în sare

8. terenuri mlăștinoase cu exces pluvial sau freatic de apă;

9. terenuri turboase cu soluri turboase (histosoluri);

10. terenuri degradate antropic prin excavare, deranjare, haldare și poluare.

2.2. Eroziunea pluvială și consecințele ei

Eroziunea = un permanent și amplu proces de măcinare și dizlocare a particulelor de sol și de rocă, având ca rezultat distrugerea solului și modelarea naturală a reliefului.

Acest proces este produs de o serie de factori denumiți în geomorfologie agenți externi de modelare (ex: ploi, zăpezi, scurgeri pluviale, cursuri permanente de apă, ghețari, valuri și vânt).

Eroziunea pluvială reprezintă procesul de dizlocare a particulelor de sol și de rocă, produs de acțiunea precipitațiilor atmosferice, care după ce izbesc solul se scurg pe terenurile în pantă, fie difuz (risipit), fie concentrat sub formă de șuvoaie, exercitând o triplă acțiune - de roadere, transport și depozitare.

Șuvoi = curs de apă cu debit rapid

Consecințe: anulează fertilitatea solurilor și capacitatea productivă a terenurilor de cultură

În funcție de intensitatea acțiunii erozive a apei, eroziunea pluvială prezintă două forme fundamentale:

forma lentă (nesesizabilă);

procesul de solificare > procesul de dizlocare;

forma accelerată (perceptibilă; generează terenuri degradate cu caractere specifice)

procesul de dizlocare > procesul de solificare.

Fisiere in arhiva (1):

  • Amelioratii silvice.pdf