Analize Senzoriale ale Vinurilor

Curs
7/10 (4 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 62 în total
Cuvinte : 20801
Mărime: 74.30KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cimpoaca Constantin

Extras din document

Cap. I. Vinul – băutură recunoscută ca sănătoasă şi igienică

Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentaţie alcoolică completă sau parţială a strugurilor proaspeţi, sau supuşi unor prelucrări autorizate, ori a mustului de struguri proaspeţi.

Prepararea vinului, alături de cultivarea viţei de vie constituie unele dintre cele mai vechi îndeletniciri ale omului.

Începând cu Hipocrate, Columella, Pliniu şi Horaţiu până în zilele noastre, specialişti şi scriitori, medici şi igienişti, oameni de ştiinţă şi gânditori ai tuturor timpurilor, relevând însuşirile strugurilor şi vinului, le-au adus elogiul binemeritat.

În acelaşi timp poeţi, muzicieni şi sculptori s-au întrecut a descrie strugurii şi vinul, mulţi dintre ei găsind în viţa de vie şi în vin motive de inspiraţii geniale.

Vinul trebuie preţuit aşa cum este el în stare naturală cu conţinutul de substanţe armonios echilibrate, cu parfumul şi buchetul care păstrează amintirea locului şi timpului în care a fost realizat.

Vinul a fost primul drog activ cunoscut de om şi prima băutură igienică, după apă. Un vin bun, consumat în cantităţi moderate stimulează apetitul dacă este luat cu un sfert de oră înainte de masă. Medicii spitalelor, mai ales cei din serviciile geriatrice au constatat cu certitudine efectele revigorante şi nutritive ale vinului consumat de bolnavi.

Acţiunea euforică a vinului este utilă pentru bătrâni, fierul pe către îl conţine vinul este foarte asimilabil. Doze moderate zilnice de vin nu sunt periculoase nici pentru hipertensivi ci, din contră, sunt recomandate, fiindcă unele din substanţele din vin ajută la dilatarea vaselor periferice. În cantitate mică, vinul sec este benefic digestiei şi se recomandă chiar şi diabeticilor, iar vinul alb este socotit ca cel mai bun diuretic.

Apreciind calităţile vinului Louis Pasteur l-a definit ca fiind ,,cea mai sănătoasă şi mai nobilă dintre băuturi”. El consideră că în doze moderate vinul produce o excitare cerebrală binefăcătoare, manifestată în sfera inteligenţei şi afecţiunii.

Vinul stimulează, deci, atât munca brută cât şi pe cea intelectuală, el dă vioiciune spirituală, optimism şi veselie celor care îl consumă.

Pentru foarte mulţi intelectuali el nu a fost numai un prilej de satisfacere ale plăcerilor ci, prin acţiunea pozitivă, stimulatoare ,,a dăruit” cu generozitate patrimoniului universal al ştiinţei şi artei opere măreţe ale căror valori nu se şterg prin trecerea anilor.

Numai vinurile naturale şi de bună calitate au o acţiune binefăcătoare asupra organismului. Cele de calitate proastă (fie că provin din struguri de calitate inferioară, fie că provin din struguri de bună calitate vinificaţi, însă în mod necorespunzător, fără îngrijirile necesare, fie sunt infectate de diferite microorganisme care le alterează sau sunt falsificate) nu numai că nu au o acţiune favorabilă asupra organismului, dar sunt şi vătămătoare.

Savanţii din întreaga lume, când scot în evidenţă eficacitatea vinului în alimentaţie şi terapeutică, nu uită să sublinieze în permanenţă diferenţa care există între utilitatea vinului consumat în doze moderate şi pericolul pe care îl prezintă când se abuzează de el.

Consumarea abuzivă a vinului, dar mai ales al băuturilor alcoolice tari, duc la alcoolism, un mare pericol social, care ,,infiltrat” pe nesimţite a ajuns în unele ţări un factor de degenerare al populaţiei umane.

În România, pe baza unei vechi tradiţii vinul este recunoscut ca o băutură naturală şi întăritoare; vinul bun se bucură de o preţuire aparte, iar pentru realizarea lui se fac eforturi mari.

Faima însuşirilor deosebit de plăcute ale vinurilor româneşti este dată nu numai de valoarea extrem de mare a câtorva soiuri autohtone, ce au conferit renume unor centre viticole : Fetească albă de Alba Iulia, Grasă de Cotnari, Tămâioasă de Drăgăşani ori de Pietroasele, Fetească neagră de Nicoreşti, etc, dar şi de faptul că cele mai reputate soiuri străine ce au făcut celebritatea anumitor regiuni şi ţări (Traminer, Sauvignon, Cabernet, Pinot), cultivate în România dau vinuri care deseori, le-au egalat sau depăşit prin ,,generozitatea şi fineţea lor”, pe cele din ţările de origine.

Preview document

Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 1
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 2
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 3
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 4
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 5
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 6
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 7
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 8
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 9
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 10
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 11
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 12
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 13
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 14
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 15
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 16
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 17
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 18
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 19
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 20
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 21
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 22
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 23
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 24
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 25
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 26
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 27
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 28
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 29
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 30
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 31
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 32
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 33
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 34
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 35
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 36
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 37
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 38
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 39
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 40
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 41
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 42
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 43
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 44
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 45
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 46
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 47
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 48
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 49
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 50
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 51
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 52
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 53
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 54
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 55
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 56
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 57
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 58
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 59
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 60
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 61
Analize Senzoriale ale Vinurilor - Pagina 62

Conținut arhivă zip

  • Analize Senzoriale ale Vinurilor.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul privind Posibilitățile Tehnologice de Conservare a Aromelor în Vinurile Aromate de Tămâioasă Românească de Drăgășani

CAPITOLUL I VOCAŢIE ŞI TRADIŢIE VITI-VINICOLĂ ÎN SPAŢIUL CARPATO-DANUBIANO-PONTIC 1.1.Argumentaţie Cultivarea viţei de vie, o plantă foarte...

Conditionarea si Stabilizarea Vinurilor

CAP I. AMELIORAREA VINURILOR Ameliorarea vinurilor se realizeaza prin cupajare si egalizare si prin aplicarea tratamentelor autorizate de...

Tehnologia de Cultura a Soiurilor Feteasca Neagra si Merlot in Podgoria Cotesti

Istoricul podgoriei Cotesti Istoria podgoriei Cotesti este strans legata de cea a podgoriei Odobesti. O dovada incontestabila a practicarii...

Procesarea Strugurilor pentru Obtinerea Vinului

Generalitati Vinul este bautura obtinuta exclusiv prin fermentatia alcoolica completa sau partiala a strugurilor proaspeti zdrobiti sau nezdrobiti...

Cercetari privind Potentialul Agrobiologic si Calitativ al unor Soiuri pentru Vinuri Aromate Cultivate in Centrul Viticol Banu Maracine

Viţa de vie face parte din categoria plantelor de cultură care ocupă însemnate proporţii din suprafaţa cultivată a Globului. Oriunde se produc...

Viticultura

Producerea materialului saditor: 1)Inmultirea vitei de vie: A)Inmultirea prin butasi: Înmultirea prin butasi Numele vine de la butas care...

Compozitia Vinului

1.1 Compoziţia chimică a strugurilor Un strugure este compus din două părţi principale: ciorchinele şi boabele. La rândul lor boabele sunt...

Tehnologia Vinului

Denumirea de OENOLOGIE îşi are originea în cuvintele greceşti ”oenos-vin”  şi ”logos-vorbire”, în sens mai larg ”ştiinţa vinificaţiei”. De fapt...

Ai nevoie de altceva?