Bazele economiei

Curs
9.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 118 în total
Cuvinte : 57435
Mărime: 769.48KB (arhivat)
Cost: Gratis
Facultatea de Agricultura
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad", Iasi
Specializare: Inginerie Şi Management În Agricultură

Cuprins

CAPITOLUL 1 Obiectul şi metode ştiinţei economice 3

1.1 Alegerea economică 3

1.2 Definirea ştiinţei economice 4

CAPITOLUL 2 Factorii de producţie 6

2.1 Resursele economice 6

2.2. Factorii de producţie 6

2.2 Munca-factor primar 6

2.3 Capitalul-factor economic 7

CAPITOLUL 3 Costurile 10

CAPITOLUL 4 Întreprinderea şi întreprinzătorul 14

CAPITOLUL 5 Salarul şi formele sale 17

5.1 Conceptul de salar 14

5.2 Formele salarului 16

5.3 Corelaţia dintre productivitatea muncii şi salar 17

CAPITOLUL 6 Veniturile primare 18

6.1 Profitul 18

6.2 Dobînda 19

6.3. Renta 21

CAPITOLUL 7 Cererea şi oferta 22

7.1 Cererea şi oferta agregată 22

7.2 Corelaţia dintre cerere şi oferta agegată 25

CAPITOLUL 8 Piaţa bunurilor economice 26

8.1 Piaţa bunurilor materiale 26

8.2 Bursele de mărfuri 28

8.3 Piaţa serviciilor 31

CAPITOLUL 9 Piaţa monetară 33

9.1 Funcţiile monedei şi structura masei monetare 33

9.2 Conţintul pieţei monetare 36

CAPITOLUL 10 Venitul, consumul şi investiţiile 38

10.1 Venitul la nivel macroeconomic 38

10.2. Consumul ;i economiile 40

10.3 Investiţiile 42

CAPITOLUL 11 Echilibrul şi dezechilibrul economic 45

11.1 Echilibrul economic 45

11.2 Teoria dezechilibrului economic 50

CAPITOLUL 12 Fluctuaţiile activităţii economice 52

12.1 Ciclicitatea 52

12.2 Crizele economice 59

CAPITOLUL 13 Inflaţia 62

13.1 Geneza şi natura inflaţiei 62

13.2 Mecanismul şi cauzele inflaţiei 65

13.3 Politici antiinflaţioniste 75

CAPITOLUL 14 Şomajul 78

14.1 Conţinutul şomajului 78

14.2 Caracteristicile şomajului 80

14.3 Cauze şi forme de manifestare a şomajului 81

CAPITOLUL 15 TIPURI DE PIEŢE ŞI MECANISMELE DE FORMARE A

PREŢULUI 90

CAPITOLUL 16 RELAŢIILE VALUTAR-FINANCIARE

INTERNAŢIONALE 101

BIBLIOGRAFIE 118

Extras din document

Noţiunea de economie şi apoi de ştiinţa economică a fost generalizată în

lucrări de specialitate, pornind de la termenii greceşti: OIKOS = casă; NOMOS =

lege; POLIS = cetate; LOGOS = ştiinţă. De aici, Teoria economică politică este

ştiinţa care se preocupă de legile şi acţiunile pentru gospodărirea casei, cetăţii,

societăţii.

Teoria economică se preocupă de nevoi şi de resurse pentru om şi

colectivitate. Ea examinează acele principii şi acţiuni economice prin care resursele

sunt folosite pentru a satisface nevoia (trebuinţele). Deoarece nevoia reprezintă o

stare psihică, Teoria economică are în vedere omul. Resursele reprezentând materia,

Teoria economică se ocupă de natură. Nu se poate şti dacă omul sau natura

reprezintă conceptul mai important al Teoriei economice

În problemele economiei există întotdeauna confruntare de forţe: nevoia şi

resursele, dorinţa şi ocazia, omul şi natura, consumul şi economisirea, oferta şi

cererea.

Actul alegerii, care se adresează individului şi interesului său economic, în

spiritul gândirii clasice - fundamentată de "marele scoţian", Adam Smith, este doar

actul final, deznodământul, în care forţele romantice ale dorinţei sunt opuse forţelor

realiste ale ocaziei.

Nevoia este considerată de economiştii clasici baza Teoriei economice

politice, iar consumul este finalitatea şi scopul producţiei. Fără nevoie (trebuinţă) nu

există nici o bază pentru alegere, nici un scop pentru consum. Omul fără nevoie ar fi

o plantă fără sens şi fără scop. Nevoia este universală, limitată şi eternă.

Resursele derivă din natură. Fără resurse nimic nu poate trăi şi nu ar fi nici o

bază pentru a crea bunuri şi servicii, materiale şi spirituale. Resursele sunt însă

limitate.

Abundenţa este un concept de neînţeles dincolo de orizontul oamenilor şi în

afara existenţei lor. Nimic nu este nelimitat. Nevoia fiind o stare psihică este un

atribut al omului subiectiv şi astfel, Economia politică îşi are originea în ştiinţele

psihologice. Resursele, fiind o stare a naturii, sunt un atribut al materiei şi astfel,

Teoria economică îşi are originea în ştiinţele fizice. Aspecte economice ale ştiinţei

sunt o sinteză în transformarea materiei şi satisfacerea nevoii prin producţia şi

consumul bunurilor şi serviciilor.

Caracteristicile nevoilor:

a) multiplicitate: în afară de nevoile vitale (mâncare, îmbrăcăminte,

locuinţă), apar mereu, nevoi legate de fiecare individ şi de mediul economic,

social, cultural;

b) saturaţie: intensitatea unei nevoi descreşte pe măsură ce este

satisfăcută; peste această intensitate nevoia este saturată;

4

c) interdependenţă: nevoile sunt substituibile, complementare şi

interdependente.

Raritatea este un alt concept important în Teoria economică. Un lucru greu

de găsit este un lucru care nu este liber, în sensul că nimeni nu trebuie să plătească

pentru el. Raritatea nu este un atribut al unui bun, ci reflectarea unei situaţii, jocul între

nevoi şi resurse; chiar dacă un om ar avea toţi banii pe care i-ar putea folosi,

activitatea lui ar fi condiţionată de raritate. Raritatea dă naştere, astfel, la alegere.

Alegerea implică cel puţin două lucruri simple, în aparenţă: un set de bunuri

care sunt disponibile, numit şi ocazie, precum şi unul sau mai multe criterii în

selectarea alternativei optime: a) costul; b) avantajul comparativ; c) regulile jocului;

d) riscul. Alegerea, în fapt, este cel mai frecvent şi complex act al individului,

grupului, organizaţiei, naţiunii.

Alegerea economică ne arată cum ar trebui produse, distribuite şi consumate

bunurile, cum ar trebui organizată strategia de creaţie şi chiar cum ar trebui

soluţionate problemele fundamentale ale vieţii. Alegerile economice se bazează pe

consecinţe de viitor sau de aşteptat, generând astfel, starea de incertitudine, dar viaţa

însăşi este o incertitudine. Speranţa că, în viitor, venitul va acoperi costurile este

adesea zădărnicită de practică.

Există totuşi o succesiune logică în orice act de alegere; metode matematice

sau psihologice îşi dovedesc virtuţile în acest domeniu: a) analiza posibilităţilor

(şanselor) relevante; b) selectarea grupului de ocazii sau a bunurilor disponibile; c)

gruparea şi ierarhizarea soluţiilor posibile; d) alegerea optimă.

1.2. - Definirea ştiinţei economice

Se poate grupa în cinci mari sensuri:

a) economia politică - ştiinţă a bogăţiilor (avuţiei), cum a denumit-o Adam

Smith. Concepţia clasică asupra izvorului bogăţiei - munca anuală a unei naţiuni,

definită de A. Smith şi asupra distribuţiei bunurilor create, definită de D. Ricardo

prin repartizarea rentei pentru pământ, a dobânzii pentru capital şi a salariului pentru

muncă. Se apreciază că o ştiinţă "nu se restrânge la studiul bunurilor, ci la tot ceea ce

concură la producţia, schimbul şi repartiţia bogăţiilor";

b) Teoria economică - ştiinţă a schimbului şi alternativelor - în viziunea

concepţiei neoclasice. L. Robbins arăta că "economia este ştiinţa care studiază

comportamentul uman, în asemenea măsură, încât relaţiile dintre scopuri şi

mijloacele rare pentru obţinerea lor solicită alternativele".

Pentru profesorul Paul Samuelson " Teoria economică studiază modalităţile

în care oamenii şi societatea decid cum să utilizeze moneda, să aloce resursele

productive rare în producerea bunurilor şi serviciilor variate (diversificate) şi să le

repartizeze conform scopurilor de consum prezente şi viitoare, între diferiţi indivizi

şi între colectivităţi, care constituie societatea;

c) Teoria economică studiază legăturile sociale din sfera producţiei,

schimbului şi consumului. Aşa cum a afirmat K. Marx, ştiinţa economică este

datoare nu numai să definească noţiunile economice: salariu, preţ etc., ci să explice

formarea şi variaţia lor, dar mai ales, să precizeze raporturile sociale care intervin în

acest mecanism. Această viziune a fost adoptată de noua stângă şi de comunism,

care au transformat o viziune ştiinţifică într-o concepţie ideologică ce nu a fost

confirmată de istorie; d) viziunea socio-economică asupra economiei, cerea trecerea

de la economia materială, în care omul era considerat "atom utilitar" al societăţii, la

"economia umană", care combină nu numai ideea de economie şi de materialitate, ci

şi celelalte trebuinţe ale omului: educaţie, artă, religie, politică etc

Bibliografie

1.Adam Smith - „Opere alese”,Ed.Academiei,Bucureşti, vol.I şi II,1962.

2. David Ricardo - „Opere alese“, Ed. Academiei, vol. I şi II, Bucureşti, 1961.

3. Ion Ionescu de la Brad - „Opere agricole“, vol. I şi II, Ed. Academiei,

Bucureşti, 1968.

4. John Maynard Keynes - „Teoria folosirii mâinii de lucru, a dobânzii şi a

banilor“, Bucureşti, 1970.

5. Biales M., Leurion R., Rivaud J.L. - „Economie générale. Les editions

Foucher“, Paris, 1993.

6. Hausman D. - "Filozofia Ştiinţei economice", Editura Humanitas, Bucureşti,

1993.

7. Samuleson P.A. - "Economics", 12th edition, Mc GrawHill, 1987.

Preview document

Bazele economiei - Pagina 1
Bazele economiei - Pagina 2
Bazele economiei - Pagina 3
Bazele economiei - Pagina 4
Bazele economiei - Pagina 5
Bazele economiei - Pagina 6
Bazele economiei - Pagina 7
Bazele economiei - Pagina 8
Bazele economiei - Pagina 9
Bazele economiei - Pagina 10
Bazele economiei - Pagina 11
Bazele economiei - Pagina 12
Bazele economiei - Pagina 13
Bazele economiei - Pagina 14
Bazele economiei - Pagina 15
Bazele economiei - Pagina 16
Bazele economiei - Pagina 17
Bazele economiei - Pagina 18
Bazele economiei - Pagina 19
Bazele economiei - Pagina 20
Bazele economiei - Pagina 21
Bazele economiei - Pagina 22
Bazele economiei - Pagina 23
Bazele economiei - Pagina 24
Bazele economiei - Pagina 25
Bazele economiei - Pagina 26
Bazele economiei - Pagina 27
Bazele economiei - Pagina 28
Bazele economiei - Pagina 29
Bazele economiei - Pagina 30
Bazele economiei - Pagina 31
Bazele economiei - Pagina 32
Bazele economiei - Pagina 33
Bazele economiei - Pagina 34
Bazele economiei - Pagina 35
Bazele economiei - Pagina 36
Bazele economiei - Pagina 37
Bazele economiei - Pagina 38
Bazele economiei - Pagina 39
Bazele economiei - Pagina 40
Bazele economiei - Pagina 41
Bazele economiei - Pagina 42
Bazele economiei - Pagina 43
Bazele economiei - Pagina 44
Bazele economiei - Pagina 45
Bazele economiei - Pagina 46
Bazele economiei - Pagina 47
Bazele economiei - Pagina 48
Bazele economiei - Pagina 49
Bazele economiei - Pagina 50
Bazele economiei - Pagina 51
Bazele economiei - Pagina 52
Bazele economiei - Pagina 53
Bazele economiei - Pagina 54
Bazele economiei - Pagina 55
Bazele economiei - Pagina 56
Bazele economiei - Pagina 57
Bazele economiei - Pagina 58
Bazele economiei - Pagina 59
Bazele economiei - Pagina 60
Bazele economiei - Pagina 61
Bazele economiei - Pagina 62
Bazele economiei - Pagina 63
Bazele economiei - Pagina 64
Bazele economiei - Pagina 65
Bazele economiei - Pagina 66
Bazele economiei - Pagina 67
Bazele economiei - Pagina 68
Bazele economiei - Pagina 69
Bazele economiei - Pagina 70
Bazele economiei - Pagina 71
Bazele economiei - Pagina 72
Bazele economiei - Pagina 73
Bazele economiei - Pagina 74
Bazele economiei - Pagina 75
Bazele economiei - Pagina 76
Bazele economiei - Pagina 77
Bazele economiei - Pagina 78
Bazele economiei - Pagina 79
Bazele economiei - Pagina 80
Bazele economiei - Pagina 81
Bazele economiei - Pagina 82
Bazele economiei - Pagina 83
Bazele economiei - Pagina 84
Bazele economiei - Pagina 85
Bazele economiei - Pagina 86
Bazele economiei - Pagina 87
Bazele economiei - Pagina 88
Bazele economiei - Pagina 89
Bazele economiei - Pagina 90
Bazele economiei - Pagina 91
Bazele economiei - Pagina 92
Bazele economiei - Pagina 93
Bazele economiei - Pagina 94
Bazele economiei - Pagina 95
Bazele economiei - Pagina 96
Bazele economiei - Pagina 97
Bazele economiei - Pagina 98
Bazele economiei - Pagina 99
Bazele economiei - Pagina 100
Bazele economiei - Pagina 101
Bazele economiei - Pagina 102
Bazele economiei - Pagina 103
Bazele economiei - Pagina 104
Bazele economiei - Pagina 105
Bazele economiei - Pagina 106
Bazele economiei - Pagina 107
Bazele economiei - Pagina 108
Bazele economiei - Pagina 109
Bazele economiei - Pagina 110
Bazele economiei - Pagina 111
Bazele economiei - Pagina 112
Bazele economiei - Pagina 113
Bazele economiei - Pagina 114
Bazele economiei - Pagina 115
Bazele economiei - Pagina 116
Bazele economiei - Pagina 117
Bazele economiei - Pagina 118

Conținut arhivă zip

  • Bazele economiei.pdf

Alții au mai descărcat și

Feniculul (foeniculum vulgare mill) - planta medicinala si aromatica

Feniculul sau molura (Foeniculum vulgare) este o specie de plantă perenă comestibilă din genul Foeniculum, familia Apiaceae (Umbelliferae), al...

Ameliorații silvice

Cap. I. Introducere Definiția: Termenul ameliorații provine din limba franceză (amelioration = îmbunătățire sau ameliorare). Obiectul de studiu:...

Grafuri

Problema drumului de lungime minimă din orice vârf - Problema se referă la aflarea costului minim din orice vârf către oricare alt vârf,...

Materii prime generale

INTRODUCERE Materiile prime vegetale cuprind plantele de cultură cultivate în scopul utilizării acestora ca materii prime pentru produsele...

Bolile plantelor floricole

Mozaicul garoafelor - Carnation mosaic virus Boala poate fi semnalată pe diferite specii ale genului Dianthus, cele mai sensibile fiind Dianthus...

Resurse genetice vegetale

INTRODUCERE Folosirea eficientă a resurselor genetice constituie cea mai importantă etapă a activității de identificare, colectare, evaluare și...

Ampelografie

OBIECTUL ȘI CONȚINUTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care se ocupă cu studiul soiurilor de viță de vie. Ampelografia studiază soiurile...

Morcovul și sfecla roșie

1. Originea şi importanţa culturii. 2. Cerinţele faţă de factorii mediului ambiant. 3. Tehnologia de cultivare a morcovului. 4. Tehnologia de...

Ai nevoie de altceva?