Capsunul si Coacazul Negru

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 26 în total
Cuvinte : 7941
Mărime: 35.08KB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

CĂPŞUNUL

Importanţa culturii

Datorită capacităţii mari de producţie, conţinutului ridicat de vitamina C şi alte substanţe nutritive, căpşunul reprezintă una din speciile pomicole importante din punct de vedere economic şi alimentar. Este specia care deschide sezonul fructelor proaspete, oferind alături de cireşe, fructe mature în a doua decadă a lunii mai.

Căpşunile sunt importante datorită conţinutului în zaharuri, acizi, vitamina C, săruri minerale (de fier, fosfor etc.), putându-se consuma în stare proaspătă sau industrializate sub diverse forme (gem, dulceaţă, sirop, jeleu, congelate etc.).

Specie foarte precoce, având capacitatea de a produce fructe încă din primul după plantarea, dacă stolonii se plantează în luna iulie.

Datorită taliei reduse (15-40 cm), sub formă compactă sau rară, căpşunul poate fi cultivat pe spaţii restrânse în grădini familiale, pe suprafeţe mari în câmp, sau în spaţii protejate (sere şi solarii).

Particularităţi de creştere şi fructificare

Căpşunul prezintă un sistem radicular nu prea profund, datorită condiţiilor în care s-a format, respectiv în pădure, la umbră, în sol reavăn, aerat şi acoperit an de an cu noi straturi de frunze.

Partea subterană este reprezentată de o tulpină scurtă (0,5-2 cm), din care pornesc numeroase rădăcini subţiri şi fibroase. În primii doi ani rădăcinile se dezvoltă mult, ajungând până la adâncimea de 50 cm şi lateral până la 30 cm, pentru ca după 3-5 ani de la plantare, sistemul radicular să se reducă treptat.

În acelaşi timp cu dezvoltarea sistemului radicular, apar, pe ramificaţiile tinere ale tulpinii, noi rădăcini adventive, care sunt dispuse etajat în cadrul tufei, corespunzător cu apariţia lăstarilor în decursul anilor.

Primăvara, rădăcinile încep creşterea mai devreme decât partea aeriană, înregistrând un prim maxim de creştere în lunile aprilie-mai, iar cel de-al doilea în luna iulie, faze în care plantele trebuie să găsească în sol condiţii favorabile de umiditate şi substanţe nutritive.

Partea aeriană este reprezentată printr-o tulpină perenă scurtă (10-15 cm), formată dintr-un număr variabil de ramificaţii, pe care cresc frunzele, pedunculii florali şi stolonii.

Creşterile anuale, de 1,5-2 cm, iau naştere din ramificaţiile laterale ale tulpinii, îşi formează o rozetă de frunze, care prezintă în vârf un mugure de rod. Noile creşteri anuale, care variază între 1-8, se formează de obicei din mugurii laterali ai rozetelor de frunze şi mai rar din mugurii dorminzi şi adventivi de pe porţiunile mai vechi ale tulpinii, mai ales atunci când vârfurile tulpinii au fost distruse de ger sau secetă.

Plantele de căpşun sunt întotdeauna verzi şi frunzele nu cad, însă mor în fiecare an datorită temperaturilor scăzute din timpul iernii, uneori frunzele păstrându-se verzi şi active chiar şi sub stratul protector de zăpadă.

Mugurii laterali dau naştere la stoloni (în condiţii de zile lungi) sau conuri de rod (în condiţii de zile scurte). Stolonii se pot forma pe parcursul întregului sezon de creştere, prezentându-se sub forma unor filamente lungi de 30-50 cm şi groase de 2-5 mm, care formează din loc în loc câte un nod.

În condiţii de hrană optimă pentru înrădăcinare, o plantă tânără încă neînrădăcinată poate supravieţui circa 2-3 săptămâni, fără să aibă legătură cu planta mamă. Detaşarea plantelor tinere de planta mamă se face atunci când acestea îşi formează rădăcinile secundare.

Mugurii floriferi se formează în vârful ramificaţiilor, de obicei fiind solitar şi dau naştere la unul sau mai mulţi pedunculi florali, care se formează în prelungirea axului principal şi pe care se formează o inflorescenţă ramificată.

Inflorescenţa este formată dintr-o floare primară, 2 flori secundare, 4 terţiale, rar apărând flori de gradele 4 şi 5. floarea tipică prezintă 5 sepale, 5 petale, 20-35 stamine şi un număr variabil de pistile.

În funcţie de modul de desfăşurare al înfloririi, întâlnim trei grupe de soiuri:

- soiuri ce înfloresc primăvara, o singură dată pe an, timp de 20-30 de zile;

- soiuri ce înfloresc de două ori pe an, primăvara şi toamna, timp de circa 15 zile;

- soiuri ce înfloresc continuu pe parcursul întregii perioade de vegetaţie, circa 150-190 de zile.

Polenizarea florilor se face fie prin intermediul vântului, fie cu ajutorul insectelor, în special cu cel al albinelor.

Fructul (căpşuna) ia naştere prin îngroşarea receptaculului floral, care se înroşeşte. Primele fructe care apar sunt cele provenite din florile crescute pe axul principal, acestea fiind şi cele mai mari şi tipice soiului. După acestea, urmează coacerea fructelor de pe ramificaţiile axului floral, care se micşorează pe măsură ce se apropie de vârf.

Perioada de timp necesară de la înflorire şi până la coacerea fructelor este de 25-30 de zile, iar de la pornirea în vegetaţie de 40-45 de zile.

Preview document

Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 1
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 2
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 3
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 4
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 5
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 6
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 7
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 8
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 9
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 10
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 11
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 12
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 13
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 14
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 15
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 16
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 17
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 18
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 19
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 20
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 21
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 22
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 23
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 24
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 25
Capsunul si Coacazul Negru - Pagina 26

Conținut arhivă zip

  • Capsunul si Coacazul Negru
    • CURS 1 - CAPSUNUL.doc
    • CURS 2 - COACAZUL NEGRU.doc

Alții au mai descărcat și

Studiul Particularitatilor Biologice de Crestere si Fructificare a Noilor Soiuri de Mar

INTRODUCERE Pomicultura este o ramură a ştiinţelor agricole şi în acelaşi timp, unul dintre principalele sectoare ale producţiei horticole....

Creșterea Prepelițelor pentru Ouă și Carne într-o Fermă Agroturistică

INTRODUCERE Creşterea prepeliţelor de fermă are ca scop principal asigurarea bunăstării fermierilor si a populaţiei, în general, prin obţinerea de...

Gazonul - Știință și Artă

ISTORIC. IMPORTANTA. ROL Unul din principalele ecosisteme ale lumii îl reprezinta pajistea. Frumusetea acesteia si posibilitatea unei perspective...

Tehnologia Cultivarii Capsunului

I. Importanta culturii Capsunul, specie pomicola cu talia cea mai redusa, este foarte apreciat atit pentru rodul sau bogat, cit si pentru...

Pepiniera Pomicolă

ARGUMENT Am ales tema “ Pepiniera pomicolă , considerand ca speciile pomicole cultivate in gradina casei reprezinta o ocupatie placuta ,...

Capsunaritul

INTRODUCERE Fructele de căpşun, datorită valorilor alimentare şi economice sânt foarte solicitate pe piaţă. Însă Republica Moldova, dispunând de...

Cultura Căpșunului

Căpşunul este o plantă semiierboasă, perenă, ce creşte sub formă de tufă cu înălţimea de 15-40 cm. Partea subterană este formată dintr-o rădăcină...

Cultura si Valorificarea Capsunului

Cartea are 195 de pagini şi este concepută ca un „ghid” ce prezinta caracteristicile generale ale capsunelor dar si metode si tehnici de...

Ai nevoie de altceva?