Caracterele Morfologice ale Solurilor

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 2 fișiere: doc
Pagini : 18 în total
Cuvinte : 8946
Mărime: 1.60MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

Orizontul de sol sau orizontul pedogenetic este un strat, aproximativ paralel cu suprafaţa solului (terenului), care are o serie de proprietăţi rezultate prin procesul de formare a solului, proprietăţi care diferă de cele ale stratelor supra sau subiacente. În mod obişnuit un orizont de sol este separat de cele adiacente prin caracteristici care pot fi observate şi eventual măsurate în teren, cum ar fi: culoarea, textura, structura, consistenţa, prezenţa sau absenţa carbonaţilor, a unor neoformaţii etc.

Pentru identificarea orizonturilor de sol sunt necesare totuşi, uneori, determinări de laborator pentru completarea sau precizarea observaţiilor de teren.

În afară de orizonturile pedogenetice, unele soluri prezintă stratificaţii datorită neuniformităţii iniţiale a materialului parental denumite discontinuităţi litologice. Strict vorbind, o succesiune de diferite materiale nu trebuie considerată ca orizonturi pedogenetice, ci ca "strate". Deosebirea dintre ele nu este întotdeauna foarte clară, deoarece procesele de formare a solului acţionează pe întregul material stratificat.

În mod curent, solurile sunt caracterizate prin succesiunea specifică de orizonturi şi descrierea şi definirea proprietăţilor fiecărui orizont.

Sistemul iniţial de notare a orizonturilor A, B, C, D, R, a evoluat în timp astfel că s-a diferenţiat de la o ţară la alta.

În prezent în România a fost introdus sistemul adoptat de un grup FAO (1967, revizuit în 1990), în care se folosesc următoarele litere pentru orizonturile principale: T, O, A, E, B, C, şi R (cu deosebirea faţă de FAO că în loc de simbolul H se utilizează simbolul T pentru orizontul turbos; de asemenea se foloseşte notaţia AC în loc de Bk).

În cele mai multe cazuri orizontul O şi C şi întotdeauna orizontul R nu sunt orizonturi pedogenetice, ci strate sau orizonturi litologice (nepedogenetice), deoarece caracteristicile lor nu sunt produse ale proceselor pedogenetice. Ele sunt totuşi introduse ca orizonturi sau strate principale pentru că sunt elemente importante, de referinţă în profilul de sol.

Notaţiile de orizonturi fiind bazate pe morfologia acestora şi reflectând efectele pedogenezei sunt utilizate în caracterizarea şi identificarea solurilor.

Pe lângă aceste orizonturi pedogenetice principale, se utilizează în caracterizarea solurilor şi o serie de orizonturi pedogenetice denumite de asociere, care nu se folosesc independent, ci numai asociate unuia dintre orizonturile principale menţionate anterior, caracterele lor grefându­se pe orizontul cu care se asociază. Aceste orizonturi sunt: G, W, sa, na, sc, ac, n, care se scriu după orizontul cu care se asociază - de ex: AG, CG, BW, Asa etc.

De asemenea, la descrierea solurilor se utilizează şi o serie de sufixe literale pentru sublinierea unor caracteristici ale orizontului sau cifre arabe pentru subdivizarea orizonturilor, redate mai departe.

1. Orizonturile de sol şi stratele principale

Orizont A bioacumulativ)

Este orizontul mineral format la suprafaţă sau sub un orizont O, în care structura iniţială a rocii a dispărut practic în întregime şi care este caracterizat prin una sau mai multe din următoarele proprietăţi:

- o acumulare de materie organică intim amestecată cu fracţiunea minerală;

- nu manifestă proprietăţi caracteristice orizontului E sau B;

- proprietăţi rezultate în urma cultivării, păşunatului sau altor genuri similare de perturbări;

Sunt considerate, de asemenea, orizonturi A şi stratele arate, notate cu Ap, chiar dacă sunt grefate direct pe orizonturi E, B sau C.

Dacă orizontul de suprafaţă are proprietăţile orizontului E, dar domină acumularea de materie organică humificată, este considerat orizont A.

Orizontul A molic (Am)

Este un orizont mineral având următoarele caractere:

- culoarea închisă a materialului atât în aşezare naturală, cât şi în stare sfărâmată, având crome şi valori  3,5 în stare umedă şi valori  5,5 în stare uscată; de asemenea, valoarea culorii trebuie să fie cu cel puţin o unitate mai închisă decât a orizontului C sau a celui subiacent; dacă conţine 40% calcar fin limita de culoare la uscat se elimină, iar valoarea culorii la umed trebuie să fie  5;

- conţinut de materie organică de cel puţin 1% pe întreaga lui grosime (sau de cel puţin 0,8% în cazul solurilor nisipoase);

- structură grăunţoasă, glomerulară sau poliedrică (mică şi foarte mică) - (adică orizontul nu are structură de orizont B) - şi/sau consistenţă suficient de friabilă pentru ca materialul să nu devină masiv şi dur sau foarte dur când se usucă;

- grad de saturaţie în baze peste 53%;

- grosime de cel puţin 25 cm sau de cel puţin 20 cm la solurile la care stratul R este situat în primii 75 cm şi la cele cu orizont Ame, AC sau B având în partea superioară culori de orizont A molic; grosimea minimă devine 10 cm dacă orizontul A este situat direct pe rocă consolidată - compactă, pe un orizont cimentat (petric) sau pe un orizont criic.

Orizont A molic pudrat sau moilc eluvial (Ame)

Orizontul Ame prezintă acumulări reziduale de cuarţ sau alte minerale rezistente la alterare, dezbrăcate de pelicule coloidale, sub formă de pete suficient de frecvente ca să dea feţelor de elemente structurale în stare uscată culori cu valori de 3 şi mai mari şi crome sub 2. Acest orizont se găseşte între un orizont Am şi Bt. El se denumeşte şi orizont A molic slab luvic (hipoluvic) şi lasă impresia unei "pudrări" cu cuarţ; reprezintă stadiul iniţial de formare a unui orizont E.

Orizont A umbric (Au)

Orizontul Au prezintă caracteristicile menţionate la orizontul Am (în ceea ce priveşte culoarea, conţinutul în materie organică, structura, consistenţa şi grosimea), dar se diferenţiază prin gradul de saturaţie în baze care este  53%.

Orizont A ocric (Ao)

Orizontul Ao este prea deschis la culoare sau prea sărac în materie organică sau prea subţire pentru a fi molic sau umbric sau devine masiv şi dur sau foarte dur în perioada uscată a anului.

Structura prismatică foarte mare (peste 30 cm în diametru) este inclusă în structura masivă dacă nu există o structură secundară în interiorul prismelor.

Preview document

Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 1
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 2
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 3
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 4
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 5
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 6
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 7
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 8
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 9
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 10
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 11
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 12
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 13
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 14
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 15
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 16
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 17
Caracterele Morfologice ale Solurilor - Pagina 18

Conținut arhivă zip

  • Caracterele Morfologice ale Solurilor
    • Caracterele Morfologice ale Solurilor.doc
    • Structura si Textura.doc

Alții au mai descărcat și

Solul

SOLUL 1. Notiuni introductive Relatia om – mediu Schimbarea teraiectoriei actuale de dezvoltare socio-economica presupune construirea unor...

Forme de Aciditate din Sol și Impactul Acestora Asupra Plantelor Agricole

Un factor important în cultura plantelor este aciditatea solului. În ţara noastră solurile sunt acide sau alcaline şi în unele cazuri trebuie...

Analize Senzoriale ale Vinurilor

Cap. I. Vinul – băutură recunoscută ca sănătoasă şi igienică Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentaţie alcoolică completă sau...

Agrotehnică

INTRODUCERE Agrotehnica, după Gh. Ionescu Şişeşti, este ştiinţa factorilor de vegetaţie şi în primul rând a celor legaţi de sol, a modului de...

Tehnologia de Cultură a Porumbului Boabe

Importanţă: Porumbul este una din cerealele cele mai importante pentru România. Acesta poate fi cultivat pe soluri diferite ca fertilitate ,...

Porumbul Zea Mays

1. Importanţa furajeră Centrul de origine al porumbului este America Centrală (Mexic-Guatemala) şi America de Sud (Peru –Bolivia), de unde a fost...

Căpșunul și coacăzul negru

CĂPŞUNUL Importanţa culturii Datorită capacităţii mari de producţie, conţinutului ridicat de vitamina C şi alte substanţe nutritive, căpşunul...

Tehnologia creșterii plantelor

Cerintele plantelor leguminoase fata de factorii de mediu Cerintele fata de temperatura 1-Factorul climatic-cel mai important care limiteaza...

Te-ar putea interesa și

Studiul Pedologic și Agrochimic Necesar Realizării și Reactualizării Periodice a Sistemului Național și Județean de Monitorizare sol-teren pentru Agricultură a Teritoriului Administrativ Arsura

1. INTRODUCERE Pământul este o condiţie materială a existenţei oricărei producţii, nu numai în agricultură ci şi în industrie, transporturi,...

Scornicești

CAPITOLUL 1 DATE GENERALE 1. 1. POZIŢIA GEOGRAFICĂ A ORAŞULUI SCORNICEŞTI Sub influenţa cadrului natural, oraşul ocupă o poziţie favorabilă...

Hrănirea unei populații de rana arvalis în funcție de sexe și activitate circadiană - zona Reci, Județul Covasna

1. Introducere Rana arvalis este considerată una dintre cele mai rare specii din herpetofauna României (Fuhn, 1960; Poliş, 1977), aflându-se la...

Amenajări pentru protecția solului

CAP. I. DATE DE BAZĂ 1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Sub aspect geografic, zona este situată la N-NV de Municipiul Bârlad, în apropierea punctului de...

Riscuri Hidrologice în Bazinul Olănești

I. Asezarea geografică Bazinul hidrografic Olăneşti este localizat în partea central sudică a ţării, în sudul Munţilor Căpăţânii şi estul...

Flora ariilor protejate din situl Natura Ignis 2000

INTRODUCERE Mulţi dintre noi găsim în mediul natural plăcere, inspiraţie sau receere.De asemenea, din mediu ne luăm hrana, energia, materiile...

Cadrul Natural de Formare a Solului și Situația Fondului Funciar în România

CADRUL NATURAL DE FORMARE A SOLULUI ŞISITUAŢIA FONDULUI FUNCIAR ÎN ROMANIA I. INTRODUCERE România se găseşte situată în emisfera nordică a...

Curs Pedologie

INTRODUCERE Prezentul curs, CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN AGRICULTURĂ 1.1. Obiectul şi definirea pedologiei Pedologia este...

Ai nevoie de altceva?