Ciprinicultura

Curs
7.9/10 (8 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 15 fișiere: doc
Pagini : 200 în total
Cuvinte : 67208
Mărime: 827.92KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dr. Ing. MIrcea Cuvinciuc
14 cursuri despre cresterea ciprinidelor UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD IASI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALITATEA: PISCICULTURA

Extras din document

Dintotdeauna omul a fost culegator, vânator si pescar. Supravietuirea speciei umane a fost conditionata în epoca primitiva de abilitatea de a-si asigura în permanenta hrana necesara. Pestele a fost si este o componenta importanta în alimentatia omului. Tehnica pescuitului a cunoscut progrese ,,pas cu pas de la pescuitul cu mâna la ostie, cârlig, capcane (oboare) si plase. C.C.GIURASCU afirma în Istoria pescuitului si pisciculturii în România ( pag. 40 ) &ca în epoca neolitica omul începe sa foloseasca la pescuit plasa.

Nevoia de asigurare a hranei l-a obligat pe om sa observe si sa transmita urmasilor informatii privind speciile de pesti. Astfel, începutul ,,cercetarilor ihtiologice se pierde în negura vremurilor si nu poate fi localizat cu precizie în timp si spatiu. Cunoasterea stiintifica a pestilor începe cu ARISTOTEL (384-322 î.e.n.) care descrie cu precizie 260 de specii de pesti. Observatiile privind biologia si anatomia pestilor sunt valabile si azi. Aristotel a descris alcatuirea ficatului, splinei, vezicii biliare, stomacului si apendicilor pilorici.

JOHN RAY (1627-1705) si F.WILLOUGHBY (1635-1672) publica în 1686 ,,Historia piscium în care fac prima clasificare a 420 de specii de pesti si folosesc nomenclatura binara.

Suedezul P. ARTEDI este considerat cel mai mare hitiolog al sec. XVIII. A redactat 5 lucrari publicate postum: Biblioteca ichtyologica, Philosophia ichtyologica, Genera piscium, Species piscium si Synnonymia piscium. C. Linne îl numeste ,,ichtyologorum longe princeps.

C. LINNE este întemeietorul nomenclaturii binare moderne. Alcatuieste o clasificare riguros stiintifica si descrie 61 genuri si 2600 specii de pesti.

În spatiul românesc primele atestari privind bogatia mare a apelor în pesti valorosi apartine poetului Ovidiu care în lucrarea ,, Halieutica încheie cu ,, & si tu în ape straine slavit Acipenser

La mesele regilor Burebista si Decebal se serveau fripturi de sturioni si uriase castroane cu icre negre.

Stefan cel Mare printr-un document din 19 febr. 1447, daruieste anual Manastiri Neamt ,,doua mejii de sturioni si trei chintale de icre negre.

Calatori straini au vizitat teritoriul actual al României si au consemnat dezvoltarea pescuitului si bogatia mare în peste valoros: Reicherstorf care a vizitat Moldova în timpul domniei lui Petru Rares, Gionandreia care a vizitat Moldova în anii 1564-1565, episcopul Bondini care a vizitat Galatiul în 1466, Del Chiaro, secretarul domnitorului C. Brâncoveanu, s.a. Marsigli publica în 1726 ,,Danubius pannonico mysicus (observationibus)

Cresterea pestelui a aparut ca o necesitate fireasca pentru societatea umana aflata în expansiune numerica si transformare sociala profunda. Perfectionarea uneltelor si metodelor de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decât consumul imediat, ceea ce i-a determinat pe oameni sa gândeasca posibilitatea stocarii pestelui viu, la început pentru perioade scurte, probabil în oboare realizate la malul râului sau a baltii si apoi pentru perioade mai lungi în mici brate ale râului care puteau fi izolate, în balti mici si apoi în râmnice, helestee si când s-a inventat roata cu zbaturi, în iazurile construite în special pentru mori.

Primele atestari privind cresterea pestelui apar în China si Japonia. Chinezul FAN LI scrie în anul 473 i. e. n., primul  Tratat de Piscicultura din lume. Chinezii introduceau în helestee pentru îngrasat, pestii prinsi din cursurile naturale de apa.

În Europa, surse documentare atesta aparitia preocuparilor de a creste peste înca dinainte de era noastra si se observa usor dezvoltarea progresiva a activitatii.

Scriitorul roman Varo (116  28) descrie  vivarii si piscine.

Columela scrie, în primul veac al erei crestine, cartea De re rustica( Despre agricultura) unde mentioneaza preocuparea pentru cresterea pestilor în crescatorii mari din râuri si lacuri.

Se presupune ca originea pisciculturii în Europa dateaza din Epoca Romana si este în legatura cu propagarea crestinismului, în scopul respectarii preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitatile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii.

Hildegard von Bingen (1098-1179), stareta abatiei Saint Rupert descrie 30 specii de pesti si scrie un studiu privind depunerea icrelor (reproducerea) la pesti.

Pestele era pescuit mai usor daca se scadea nivelul apei din balti prin saparea unui canal si din iazuri prin taierea barajului (digului). Aceste operatiuni se realizau periodic ( la 3-5 ani ) dar necesitau volume mari de munca si, desigur, cheltuieli periodice mari. Pentru a se evita asemenea incoveniente, un calugar a imaginat (a inventat) instalatia de evacuare a apei, folosita si azi, cu numele de calugar.

Gospodarii de helestee întâlnim în sec. Xlll-XlV în Cehia, Galitia, Boemia, Polonia , s.a. Unele din aceste crescatorii s-au pastrat pâna astazi, ca cea din Witingau ( Cehoslovacia) fondata în 1358, crescatoria Zator (Galitia) înfiintata de regele Cazimir cel Mare, s.a.

In Rusia , primele helestee s-au construit în sec. XIII la manastirea Serghiev, ca peste parcat fiind mentionata cega .

Janus Dubravius (1486  1553 ) descrie rezultatele experimentale privind cresterea crapului in helestee. Cartea este reeditata in 1906 in limba germana având titlul Cartea despre helestee si pesti care sunt crescuti în ele  .

În secolele XV si XVI se constituie crescatorii de peste adevarate. Tarul Boris Godunov dispune amenajarea helesteului Borisovca cu suprafata de 83 ha, existent si pâna în prezent. In sec. XVII acestea se dezvolta mult. Obiectul pisciculturii îl constituia crapul, apoi stiuca si linul. Zaozerski în cartea sa Patria tarista în sec. XVII  mentioneaza existenta unor salbe de iazuri: 37 iazuri în Izmailova, 10 în Stepanov, 9 în satul Alexeev precum si popularea unui iaz în lungime de 120 stânjeni cu 50 bucati stiuca, 170 buc. platica, 90 buc. vaduvita aurie si 50 buc. vaduvita. În anul 1662 boierul Moruzov porunceste pescuiri si populari cu platica, cega si caras, transportul pestelui viu cu apa si primenirea acesteia.

Preview document

Ciprinicultura - Pagina 1
Ciprinicultura - Pagina 2
Ciprinicultura - Pagina 3
Ciprinicultura - Pagina 4
Ciprinicultura - Pagina 5
Ciprinicultura - Pagina 6
Ciprinicultura - Pagina 7
Ciprinicultura - Pagina 8
Ciprinicultura - Pagina 9
Ciprinicultura - Pagina 10
Ciprinicultura - Pagina 11
Ciprinicultura - Pagina 12
Ciprinicultura - Pagina 13
Ciprinicultura - Pagina 14
Ciprinicultura - Pagina 15
Ciprinicultura - Pagina 16
Ciprinicultura - Pagina 17
Ciprinicultura - Pagina 18
Ciprinicultura - Pagina 19
Ciprinicultura - Pagina 20
Ciprinicultura - Pagina 21
Ciprinicultura - Pagina 22
Ciprinicultura - Pagina 23
Ciprinicultura - Pagina 24
Ciprinicultura - Pagina 25
Ciprinicultura - Pagina 26
Ciprinicultura - Pagina 27
Ciprinicultura - Pagina 28
Ciprinicultura - Pagina 29
Ciprinicultura - Pagina 30
Ciprinicultura - Pagina 31
Ciprinicultura - Pagina 32
Ciprinicultura - Pagina 33
Ciprinicultura - Pagina 34
Ciprinicultura - Pagina 35
Ciprinicultura - Pagina 36
Ciprinicultura - Pagina 37
Ciprinicultura - Pagina 38
Ciprinicultura - Pagina 39
Ciprinicultura - Pagina 40
Ciprinicultura - Pagina 41
Ciprinicultura - Pagina 42
Ciprinicultura - Pagina 43
Ciprinicultura - Pagina 44
Ciprinicultura - Pagina 45
Ciprinicultura - Pagina 46
Ciprinicultura - Pagina 47
Ciprinicultura - Pagina 48
Ciprinicultura - Pagina 49
Ciprinicultura - Pagina 50
Ciprinicultura - Pagina 51
Ciprinicultura - Pagina 52
Ciprinicultura - Pagina 53
Ciprinicultura - Pagina 54
Ciprinicultura - Pagina 55
Ciprinicultura - Pagina 56
Ciprinicultura - Pagina 57
Ciprinicultura - Pagina 58
Ciprinicultura - Pagina 59
Ciprinicultura - Pagina 60
Ciprinicultura - Pagina 61
Ciprinicultura - Pagina 62
Ciprinicultura - Pagina 63
Ciprinicultura - Pagina 64
Ciprinicultura - Pagina 65
Ciprinicultura - Pagina 66
Ciprinicultura - Pagina 67
Ciprinicultura - Pagina 68
Ciprinicultura - Pagina 69
Ciprinicultura - Pagina 70
Ciprinicultura - Pagina 71
Ciprinicultura - Pagina 72
Ciprinicultura - Pagina 73
Ciprinicultura - Pagina 74
Ciprinicultura - Pagina 75
Ciprinicultura - Pagina 76
Ciprinicultura - Pagina 77
Ciprinicultura - Pagina 78
Ciprinicultura - Pagina 79
Ciprinicultura - Pagina 80
Ciprinicultura - Pagina 81
Ciprinicultura - Pagina 82
Ciprinicultura - Pagina 83
Ciprinicultura - Pagina 84
Ciprinicultura - Pagina 85
Ciprinicultura - Pagina 86
Ciprinicultura - Pagina 87
Ciprinicultura - Pagina 88
Ciprinicultura - Pagina 89
Ciprinicultura - Pagina 90
Ciprinicultura - Pagina 91
Ciprinicultura - Pagina 92
Ciprinicultura - Pagina 93
Ciprinicultura - Pagina 94
Ciprinicultura - Pagina 95
Ciprinicultura - Pagina 96
Ciprinicultura - Pagina 97
Ciprinicultura - Pagina 98
Ciprinicultura - Pagina 99
Ciprinicultura - Pagina 100
Ciprinicultura - Pagina 101
Ciprinicultura - Pagina 102
Ciprinicultura - Pagina 103
Ciprinicultura - Pagina 104
Ciprinicultura - Pagina 105
Ciprinicultura - Pagina 106
Ciprinicultura - Pagina 107
Ciprinicultura - Pagina 108
Ciprinicultura - Pagina 109
Ciprinicultura - Pagina 110
Ciprinicultura - Pagina 111
Ciprinicultura - Pagina 112
Ciprinicultura - Pagina 113
Ciprinicultura - Pagina 114
Ciprinicultura - Pagina 115
Ciprinicultura - Pagina 116
Ciprinicultura - Pagina 117
Ciprinicultura - Pagina 118
Ciprinicultura - Pagina 119
Ciprinicultura - Pagina 120
Ciprinicultura - Pagina 121
Ciprinicultura - Pagina 122
Ciprinicultura - Pagina 123
Ciprinicultura - Pagina 124
Ciprinicultura - Pagina 125
Ciprinicultura - Pagina 126
Ciprinicultura - Pagina 127
Ciprinicultura - Pagina 128
Ciprinicultura - Pagina 129
Ciprinicultura - Pagina 130
Ciprinicultura - Pagina 131
Ciprinicultura - Pagina 132
Ciprinicultura - Pagina 133
Ciprinicultura - Pagina 134
Ciprinicultura - Pagina 135
Ciprinicultura - Pagina 136
Ciprinicultura - Pagina 137
Ciprinicultura - Pagina 138
Ciprinicultura - Pagina 139
Ciprinicultura - Pagina 140
Ciprinicultura - Pagina 141
Ciprinicultura - Pagina 142

Conținut arhivă zip

  • Curs 10.doc
  • Curs 11r.doc
  • Curs 12.doc
  • Curs 13.doc
  • Curs 14.doc
  • Curs 2.doc
  • Curs 3 .doc
  • CURS 4 .doc
  • Curs 5.doc
  • Curs 6.doc
  • Curs 7 .doc
  • Curs 8.doc
  • Curs 9.doc
  • curs nr.1 .doc
  • programa analitica.doc

Alții au mai descărcat și

Proiect Diploma - Carnati Porc

CAPITOLUL I. GENERALITĂŢI 1.1. Istoric Din totdeauna, asigurarea alimentaţiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre mâncare se...

Vinul Licoros de la Istoric pana la Tehnicile de Elaborare ale Acestuia

Vinurile speciale se obţin prin aplicarea unor tehnologii specifice, care includ o serie de practici oenologice suplimentare faţă de cele folosite...

Proiectarea unei Amenajari Piscicole

Tema proiectului Să se proiecteze o amenajare ciprinicolă 2. Date necesare pentru proiect: • suprafaţa de creştere vara a-III-a: -40 ha •...

Studiu privind Productia de Gameti la Crapul de Crescatorie

Formatiunile de baza al aparatului reproducator sunt gonadele (ovarul si testiculul), cu rol gametopoetic, de formare a ovulelor si...

Obtinerea Vinurilor Spumante

„O sticlă de vin conţine mai multă psihologie decît toate cărţile din lume „ Louis Pasteur „Vinul pentru mine este pasiune, este familia şi...

Dulceața de cireșe

I. Prezentare generala a produsului Dulceata este un produs negelificat obtinut prin fierberea fructelor intr-un sirop de zahar, avand drept scop...

Promovarea produselor la Vinexert prin organizarea analizei senzoriale

INTRODUCERE Analiza senzorială a produselor alimentare este practic la fel de veche ca însăși omenirea, însă progrese s-au înregistrat abia în...

Creșterea păstrăvului

Descrierea speciei - Oncorhynchus mykiss W. Denumiri: engleză - Rainbow trout; franceză – Truite arc-en-ciel; germană- Fohre; denumire populară -...

Te-ar putea interesa și

Poluarea Mediului și Conservarea Naturii

INTRODUCERE Poluarea nu este un fenomen recent şi nici accidental. Începuturile civilizaţiei umane sunt legate de apariţia primelor surse de...

Somnul

I.1 Studiu de fundamentare Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creşterea peştelui, lucru demonstrat în lucrări scrise, în...

Cresterea Sturionilor

Importanta cresterii animalelor - importanta pisciculturii Zootehnia ca ramură a ştiinţelor agricole, reprezintă în sine o ştiinţă a cunoaşterii,...

Proiectarea unei Amenajari Piscicole

Tema proiectului Să se proiecteze o amenajare ciprinicolă 2. Date necesare pentru proiect: • suprafaţa de creştere vara a-III-a: -40 ha •...

Cresterea Crapului in Monocultura

Date tehnologice: - suprafata de crestere 30 ha - productia unitara 2000 kg / ha - specia – crap (Cyprinus carpio) - greutatea finala 1500 g...

Acvacultura

I. ACVACULTURA: este stiinta care se ocupa cu studiul cresterii orgsm acvatice plantelor si animalelor in conditii naturale si amenajate. Domenii...

Caracteristicile pisciculturii și tipurile principale de exploatare

Piscicultura reprezinta o ramura de baza a acvaculturii care se ocupa cu recoltarea si valorificarea pestelui destinat consumului uman, dar...

Repartiția Speciilor și Categoriilor de Pești

Aceste repartiţii sunt corelate cu existenţa anumitor parametri de ordin fizico-chimic sau a surselor de hrană (în straturile superficiale se...

Ai nevoie de altceva?