Ciprinicultură

Curs
7.9/10 (8 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 15 fișiere: doc
Pagini : 200 în total
Cuvinte : 67208
Mărime: 827.92KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Dr. Ing. MIrcea Cuvinciuc
14 cursuri despre cresterea ciprinidelor UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD IASI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALITATEA: PISCICULTURA

Extras din document

Dintotdeauna omul a fost culegator, vânator si pescar. Supravietuirea speciei umane a fost conditionata în epoca primitiva de abilitatea de a-si asigura în permanenta hrana necesara. Pestele a fost si este o componenta importanta în alimentatia omului. Tehnica pescuitului a cunoscut progrese ,,pas cu pas de la pescuitul cu mâna la ostie, cârlig, capcane (oboare) si plase. C.C.GIURASCU afirma în Istoria pescuitului si pisciculturii în România ( pag. 40 ) &ca în epoca neolitica omul începe sa foloseasca la pescuit plasa.

Nevoia de asigurare a hranei l-a obligat pe om sa observe si sa transmita urmasilor informatii privind speciile de pesti. Astfel, începutul ,,cercetarilor ihtiologice se pierde în negura vremurilor si nu poate fi localizat cu precizie în timp si spatiu. Cunoasterea stiintifica a pestilor începe cu ARISTOTEL (384-322 î.e.n.) care descrie cu precizie 260 de specii de pesti. Observatiile privind biologia si anatomia pestilor sunt valabile si azi. Aristotel a descris alcatuirea ficatului, splinei, vezicii biliare, stomacului si apendicilor pilorici.

JOHN RAY (1627-1705) si F.WILLOUGHBY (1635-1672) publica în 1686 ,,Historia piscium în care fac prima clasificare a 420 de specii de pesti si folosesc nomenclatura binara.

Suedezul P. ARTEDI este considerat cel mai mare hitiolog al sec. XVIII. A redactat 5 lucrari publicate postum: Biblioteca ichtyologica, Philosophia ichtyologica, Genera piscium, Species piscium si Synnonymia piscium. C. Linne îl numeste ,,ichtyologorum longe princeps.

C. LINNE este întemeietorul nomenclaturii binare moderne. Alcatuieste o clasificare riguros stiintifica si descrie 61 genuri si 2600 specii de pesti.

În spatiul românesc primele atestari privind bogatia mare a apelor în pesti valorosi apartine poetului Ovidiu care în lucrarea ,, Halieutica încheie cu ,, & si tu în ape straine slavit Acipenser

La mesele regilor Burebista si Decebal se serveau fripturi de sturioni si uriase castroane cu icre negre.

Stefan cel Mare printr-un document din 19 febr. 1447, daruieste anual Manastiri Neamt ,,doua mejii de sturioni si trei chintale de icre negre.

Calatori straini au vizitat teritoriul actual al României si au consemnat dezvoltarea pescuitului si bogatia mare în peste valoros: Reicherstorf care a vizitat Moldova în timpul domniei lui Petru Rares, Gionandreia care a vizitat Moldova în anii 1564-1565, episcopul Bondini care a vizitat Galatiul în 1466, Del Chiaro, secretarul domnitorului C. Brâncoveanu, s.a. Marsigli publica în 1726 ,,Danubius pannonico mysicus (observationibus)

Cresterea pestelui a aparut ca o necesitate fireasca pentru societatea umana aflata în expansiune numerica si transformare sociala profunda. Perfectionarea uneltelor si metodelor de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decât consumul imediat, ceea ce i-a determinat pe oameni sa gândeasca posibilitatea stocarii pestelui viu, la început pentru perioade scurte, probabil în oboare realizate la malul râului sau a baltii si apoi pentru perioade mai lungi în mici brate ale râului care puteau fi izolate, în balti mici si apoi în râmnice, helestee si când s-a inventat roata cu zbaturi, în iazurile construite în special pentru mori.

Primele atestari privind cresterea pestelui apar în China si Japonia. Chinezul FAN LI scrie în anul 473 i. e. n., primul  Tratat de Piscicultura din lume. Chinezii introduceau în helestee pentru îngrasat, pestii prinsi din cursurile naturale de apa.

În Europa, surse documentare atesta aparitia preocuparilor de a creste peste înca dinainte de era noastra si se observa usor dezvoltarea progresiva a activitatii.

Scriitorul roman Varo (116  28) descrie  vivarii si piscine.

Columela scrie, în primul veac al erei crestine, cartea De re rustica( Despre agricultura) unde mentioneaza preocuparea pentru cresterea pestilor în crescatorii mari din râuri si lacuri.

Se presupune ca originea pisciculturii în Europa dateaza din Epoca Romana si este în legatura cu propagarea crestinismului, în scopul respectarii preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitatile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii.

Hildegard von Bingen (1098-1179), stareta abatiei Saint Rupert descrie 30 specii de pesti si scrie un studiu privind depunerea icrelor (reproducerea) la pesti.

Pestele era pescuit mai usor daca se scadea nivelul apei din balti prin saparea unui canal si din iazuri prin taierea barajului (digului). Aceste operatiuni se realizau periodic ( la 3-5 ani ) dar necesitau volume mari de munca si, desigur, cheltuieli periodice mari. Pentru a se evita asemenea incoveniente, un calugar a imaginat (a inventat) instalatia de evacuare a apei, folosita si azi, cu numele de calugar.

Gospodarii de helestee întâlnim în sec. Xlll-XlV în Cehia, Galitia, Boemia, Polonia , s.a. Unele din aceste crescatorii s-au pastrat pâna astazi, ca cea din Witingau ( Cehoslovacia) fondata în 1358, crescatoria Zator (Galitia) înfiintata de regele Cazimir cel Mare, s.a.

In Rusia , primele helestee s-au construit în sec. XIII la manastirea Serghiev, ca peste parcat fiind mentionata cega .

Janus Dubravius (1486  1553 ) descrie rezultatele experimentale privind cresterea crapului in helestee. Cartea este reeditata in 1906 in limba germana având titlul Cartea despre helestee si pesti care sunt crescuti în ele  .

În secolele XV si XVI se constituie crescatorii de peste adevarate. Tarul Boris Godunov dispune amenajarea helesteului Borisovca cu suprafata de 83 ha, existent si pâna în prezent. In sec. XVII acestea se dezvolta mult. Obiectul pisciculturii îl constituia crapul, apoi stiuca si linul. Zaozerski în cartea sa Patria tarista în sec. XVII  mentioneaza existenta unor salbe de iazuri: 37 iazuri în Izmailova, 10 în Stepanov, 9 în satul Alexeev precum si popularea unui iaz în lungime de 120 stânjeni cu 50 bucati stiuca, 170 buc. platica, 90 buc. vaduvita aurie si 50 buc. vaduvita. În anul 1662 boierul Moruzov porunceste pescuiri si populari cu platica, cega si caras, transportul pestelui viu cu apa si primenirea acesteia.

Preview document

Ciprinicultură - Pagina 1
Ciprinicultură - Pagina 2
Ciprinicultură - Pagina 3
Ciprinicultură - Pagina 4
Ciprinicultură - Pagina 5
Ciprinicultură - Pagina 6
Ciprinicultură - Pagina 7
Ciprinicultură - Pagina 8
Ciprinicultură - Pagina 9
Ciprinicultură - Pagina 10
Ciprinicultură - Pagina 11
Ciprinicultură - Pagina 12
Ciprinicultură - Pagina 13
Ciprinicultură - Pagina 14
Ciprinicultură - Pagina 15
Ciprinicultură - Pagina 16
Ciprinicultură - Pagina 17
Ciprinicultură - Pagina 18
Ciprinicultură - Pagina 19
Ciprinicultură - Pagina 20
Ciprinicultură - Pagina 21
Ciprinicultură - Pagina 22
Ciprinicultură - Pagina 23
Ciprinicultură - Pagina 24
Ciprinicultură - Pagina 25
Ciprinicultură - Pagina 26
Ciprinicultură - Pagina 27
Ciprinicultură - Pagina 28
Ciprinicultură - Pagina 29
Ciprinicultură - Pagina 30
Ciprinicultură - Pagina 31
Ciprinicultură - Pagina 32
Ciprinicultură - Pagina 33
Ciprinicultură - Pagina 34
Ciprinicultură - Pagina 35
Ciprinicultură - Pagina 36
Ciprinicultură - Pagina 37
Ciprinicultură - Pagina 38
Ciprinicultură - Pagina 39
Ciprinicultură - Pagina 40
Ciprinicultură - Pagina 41
Ciprinicultură - Pagina 42
Ciprinicultură - Pagina 43
Ciprinicultură - Pagina 44
Ciprinicultură - Pagina 45
Ciprinicultură - Pagina 46
Ciprinicultură - Pagina 47
Ciprinicultură - Pagina 48
Ciprinicultură - Pagina 49
Ciprinicultură - Pagina 50
Ciprinicultură - Pagina 51
Ciprinicultură - Pagina 52
Ciprinicultură - Pagina 53
Ciprinicultură - Pagina 54
Ciprinicultură - Pagina 55
Ciprinicultură - Pagina 56
Ciprinicultură - Pagina 57
Ciprinicultură - Pagina 58
Ciprinicultură - Pagina 59
Ciprinicultură - Pagina 60
Ciprinicultură - Pagina 61
Ciprinicultură - Pagina 62
Ciprinicultură - Pagina 63
Ciprinicultură - Pagina 64
Ciprinicultură - Pagina 65
Ciprinicultură - Pagina 66
Ciprinicultură - Pagina 67
Ciprinicultură - Pagina 68
Ciprinicultură - Pagina 69
Ciprinicultură - Pagina 70
Ciprinicultură - Pagina 71
Ciprinicultură - Pagina 72
Ciprinicultură - Pagina 73
Ciprinicultură - Pagina 74
Ciprinicultură - Pagina 75
Ciprinicultură - Pagina 76
Ciprinicultură - Pagina 77
Ciprinicultură - Pagina 78
Ciprinicultură - Pagina 79
Ciprinicultură - Pagina 80
Ciprinicultură - Pagina 81
Ciprinicultură - Pagina 82
Ciprinicultură - Pagina 83
Ciprinicultură - Pagina 84
Ciprinicultură - Pagina 85
Ciprinicultură - Pagina 86
Ciprinicultură - Pagina 87
Ciprinicultură - Pagina 88
Ciprinicultură - Pagina 89
Ciprinicultură - Pagina 90
Ciprinicultură - Pagina 91
Ciprinicultură - Pagina 92
Ciprinicultură - Pagina 93
Ciprinicultură - Pagina 94
Ciprinicultură - Pagina 95
Ciprinicultură - Pagina 96
Ciprinicultură - Pagina 97
Ciprinicultură - Pagina 98
Ciprinicultură - Pagina 99
Ciprinicultură - Pagina 100
Ciprinicultură - Pagina 101
Ciprinicultură - Pagina 102
Ciprinicultură - Pagina 103
Ciprinicultură - Pagina 104
Ciprinicultură - Pagina 105
Ciprinicultură - Pagina 106
Ciprinicultură - Pagina 107
Ciprinicultură - Pagina 108
Ciprinicultură - Pagina 109
Ciprinicultură - Pagina 110
Ciprinicultură - Pagina 111
Ciprinicultură - Pagina 112
Ciprinicultură - Pagina 113
Ciprinicultură - Pagina 114
Ciprinicultură - Pagina 115
Ciprinicultură - Pagina 116
Ciprinicultură - Pagina 117
Ciprinicultură - Pagina 118
Ciprinicultură - Pagina 119
Ciprinicultură - Pagina 120
Ciprinicultură - Pagina 121
Ciprinicultură - Pagina 122
Ciprinicultură - Pagina 123
Ciprinicultură - Pagina 124
Ciprinicultură - Pagina 125
Ciprinicultură - Pagina 126
Ciprinicultură - Pagina 127
Ciprinicultură - Pagina 128
Ciprinicultură - Pagina 129
Ciprinicultură - Pagina 130
Ciprinicultură - Pagina 131
Ciprinicultură - Pagina 132
Ciprinicultură - Pagina 133
Ciprinicultură - Pagina 134
Ciprinicultură - Pagina 135
Ciprinicultură - Pagina 136
Ciprinicultură - Pagina 137
Ciprinicultură - Pagina 138
Ciprinicultură - Pagina 139
Ciprinicultură - Pagina 140
Ciprinicultură - Pagina 141
Ciprinicultură - Pagina 142

Conținut arhivă zip

  • Curs 10.doc
  • Curs 11r.doc
  • Curs 12.doc
  • Curs 13.doc
  • Curs 14.doc
  • Curs 2.doc
  • Curs 3 .doc
  • CURS 4 .doc
  • Curs 5.doc
  • Curs 6.doc
  • Curs 7 .doc
  • Curs 8.doc
  • Curs 9.doc
  • curs nr.1 .doc
  • programa analitica.doc

Alții au mai descărcat și

Plan de afaceri - păstrăvărie

1 . PREZENTAREA AGENTULUI ECONOMIC Prezentul plan de afaceri este întocmit de către S.C.”AlexProd”S.A. cu sediul în oraşul Bicaz, judeţul Neamţ,...

Proiectarea unui adăpost cu o capacitate de 25 vaci de lapte

În conditiile existente din tara noastra, cresterea bovinelor, în general, si a vacilor de lapte în special, constituie o problema vitala si...

Creșterea Crapului

INTRODUCERE 1.1. BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA CRAPULUI (CYPRINUS CARPIO-LINNE) Din punct de vedere sistematic, specia Cyprinus carpio-Linne face parte...

Studiu Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură

Capitolul 1 PREZENTAREA INSTITUIEI 1.1 Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultura,...

Creșterea Peștilor

I. Studiu de fundamentare Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creşterea peştilor, lucru atestat în lucrări scrise,...

Importanța agroeconomică a producției agricole

Agricultura este ramura a produtiei materiale in care, cu ajutorul plantelor verzi sub actiunea diriguitoare a omului, are loc transormarea...

Silvicultura

CAPITOLUL I DESCRIEREA GENERALA A TERITORIULUI DESERVIT DE PEPINIERA Ocolul Silvic Bicaz îsi are denumirea dupa valea principala care strabate...

Proiect Agronomia Turismului - Sejur 7 Zile Valea Prahovei

Ziua I 8:00 Plecarea din Bucuresti 9:00 Ploiesti Muzeul Ceasului Cu toate ca este ultimul venit in familia institutiilor muzeale ploiestene, cu...

Te-ar putea interesa și

Poluarea Mediului și Conservarea Naturii

INTRODUCERE Poluarea nu este un fenomen recent şi nici accidental. Începuturile civilizaţiei umane sunt legate de apariţia primelor surse de...

Somnul

I.1 Studiu de fundamentare Încă din cele mai vechi timpuri omul a fost preocupat de creşterea peştelui, lucru demonstrat în lucrări scrise, în...

Proiectarea unei amenajări piscicole

Tema proiectului Să se proiecteze o amenajare ciprinicolă 2. Date necesare pentru proiect: • suprafaţa de creştere vara a-III-a: -40 ha •...

Creșterea sturionilor

Importanta cresterii animalelor - importanta pisciculturii Zootehnia ca ramură a ştiinţelor agricole, reprezintă în sine o ştiinţă a cunoaşterii,...

Creșterea crapului în monocultură

Date tehnologice: - suprafata de crestere 30 ha - productia unitara 2000 kg / ha - specia – crap (Cyprinus carpio) - greutatea finala 1500 g...

Caracteristicile pisciculturii și tipurile principale de exploatare

Piscicultura reprezinta o ramura de baza a acvaculturii care se ocupa cu recoltarea si valorificarea pestelui destinat consumului uman, dar...

Acvacultura

I. ACVACULTURA: este stiinta care se ocupa cu studiul cresterii orgsm acvatice plantelor si animalelor in conditii naturale si amenajate. Domenii...

Repartiția Speciilor și Categoriilor de Pești

Aceste repartiţii sunt corelate cu existenţa anumitor parametri de ordin fizico-chimic sau a surselor de hrană (în straturile superficiale se...

Ai nevoie de altceva?