Clasa spodisoluri

CLASA SPODISOLURI (SPO)

Aceasta clasa se caracterizeaza morfologic prin prezenta unui orizont spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp). În aceasta clasa sunt cuprinse urmatoarele tipuri de soluri: prepodzol, podzol si criptopodzol.

1. PREPODZOLURILE

Au fost cunoscute sub denumirea de soluri brune podzolice sau brune feriiluviale. Aceste soluri se caracterizeaza prin prezenta unui orizont B spodic (Bs) si prin absenta orizontului de eluviere (Ea) sau prezenta acestuia discontinuu. Pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) cu o grosime <50cm

Raspândire si conditii naturale de formare. Prepodzolurile se formeaza în zona montana a tarii noastre, la altitudini de 1300 (1400)-1700 (1800)m în Carpatii Meridionali si la 1300-1700m în Carpatii Orientali si Occidentali. Au în general aceeasi regiuni de raspândire cu districambosolurile, ocupând însa forme de relief mai înalte cu drenaj extern bun.

Solurile s-au format în conditiile unui climat rece si umed.Temperaturile medii anuale oscileaza între 3-6ºC, iar precipitatiile medii anuale între 850-1200mm. Indicele de ariditate are valori între 50-70. *Vegetatia naturala sub care s-au format prepodzolurile este formata în zona montana superioara din paduri de molid cu un bogat covor de ericacee sau muschi si mai rar sub paduri de fag cu molid.

Materiale parentale. S-au format pe roci parentale cu caracter acid, silicioase: gresii, conglomerate, sisturi cristaline, granite, granodiorite ; sau diferite depozite detrice rezultate din acestea, care contin mai putin de 30% argila (luto-nisipoase sau nisipo-lutoase).

Relief si apa freatica. În cadrul reliefului montan, prepodzolurile ocupa versantii mijlociu înclinati, dar si unele platforme sau trepte cu înclinare medie (pe formele de rel slab înclinate se formeaza podzolul)

Procese pedoganetice. Formarea componentei organice. Transformarea resturilor organice provenite din vegetatia lemnoasa, în conditiile de clima rece si umeda, decurge f. încet si în general sub actiunea ciupercilor. Ca urmare, procesul pedogenetic este caracterizat prin acumularea unor cantitati mari de materie organica partial descompusa, la suprafata solului si a unei cantitati reduse de humus acid nesaturat, în partea superioara a profilului de sol. În aceste conditii se formeaza un orizont de acumulare a materiei organice humificate cu proprietati distincte (Au sau Aou). *Formarea componentei minerale. Conditiile de mediu umed si rece, alaturi de cantitatea ridicata de acizi fulvici, contribuie la alterarea intensa a mineralelor primare rezultând cantitati mari de silice, oxizi si hidroxizi de fier, aluminiu si mangan. Ca urmare, în cazul acestui sol alterarea intensa a silicatilor primari din rocile parentale, nu duce practic la formarea de argila, ci la descompunerea lor în componentele de baza. *Hidroxizii de fier si aluminiu rezultati în urma alterarii formeaza cu acizii fulvici compusi organo-metalici sau chelati, acestia, fiind solubili, migreaza spre adâncime si se depun în zona cu reactie mai putin acida, rezultând astrfel orizontul Bs. *Migrarea partiala a sescvioxizilor duce la saracirea partii superioare a solului în coloizi si la acumularea reziduala a unor cantitati de cuart, fara a se separa însa un orizont eluvial evidentiat morfologic.

Alcatuirea si descrierea morfologica a profilului Succesiunea orizonturilor este:O-Ao(Au)-Bs-R(C)

Orizontul O are 2-3cm grosime si este alcatuit din moder (C/N=23-26) sau moder cu humus brut (C/N peste 27). Orizontul Aou are grosimi de 10-15cm, este de culoare bruna-închisa sau bruna cenusie, textura este luto-nisipoasa, fara structura sau mic grauntoasa slab definita. Contine particule grosiere cuartoase. Orizontul Bs este orizontul caracteristic de acumulare a sescvioxizilor. Are grosimi de 20-70cm, culoarea este brun-galbuie, brun-ruginie, structura poliedrica, mai slab definita.

Orizontul R apare la adâncime de 40-90cm fiind alcatuit din roci acide, silicioase, mai mult sau mai putin dezagregate. *În cazul acestui sol, pe întregul profil apar fragmente din roca parentala, mai numeroase si mai mari spre baza profilului.

Proprietati. Continutul de humus propriu-zis este scazut (1-2%), în schimb continutul de materie organica partial descompusa este ridicat (10-25%) în special la suprafata solului. Raportul C/N are valori mai mari de 27. Prepodzolul este un sol oligobazic, valoarea gradului de saturatie în baze fiind cuprins între 10-30%. Reactia solului este foarte puternic acida, cu pH-ul de 3,5-4. Solul este foarte slab aprovizionat cu elemente nutritive.

Subtipuri. În cadrul prepodzolului au fost separate subtipurile: tipic, litic, umbric, scheletic, histic.

Fertilitate si folosinte. Prepodzolurile, datorita însusirilor fizice, hidrofizice, chimice si biochimice, au fertilitatea naturala redusa si sunt folosite în silvicultura sau ca pajisti naturale. *În urma defrisarii padurii pe aceste soluri se instaleaza pajisti cu Nardus Stricta si cu Vaccinium mirtillis. Acestea sunt pajisti secundare de calitate inferioara care se pot îmbunatati prin amendare, fertilizare cu NPK.

2. PODZOLURILE

Se caracterizeaza morfologic prin: orizont O si / sau A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat de orizontul eluvial albic (Ea) si orizont B spodic humico-feriiluvial (Bhs) sau feriiluvial (Bs). Pot prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) sub 50cm grosime si proprietati criostagnice.

Raspândire si conditii de formare. În România podzolurile ocupa o suprafata de 270.000ha si sunt caracteristice regiunilor montane înalte (peste 1700-1800m). Insular se pot întâlni si în regiuni mai joase. Ocupa suprafete mari în Carpatii Meridionali (Muntii Fagaras, Parâng si Retezat), suprafete mai mici apar si în Carpatii Orientali si Occidentali. *Clima este umeda si rece cu ierni aspre si lungi, veri ploioase si racoroase. Temperaturile medii anuale variaza între limitele de 2-3ºC în etajul subalpin si 4-5ºC în etajul molidului. Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse între 950-1300mm. Indicii anuali de ariditate sunt cuprinsi între 65-90. Regimul hidric este percolativ repetat. *Vegetatia naturala. Podzolurile s-au format pe o vegetatie forestiera caracteristica zonelor montane superioare, alcatuita din paduri de molid si mai rar din molid cu brad. Sub aceste paduri se dezvolta si o vegetatie formata din ericacee din genurile Vaccinium, Bruckenthalia, Rhododendron si muschi din genurile Polytrichum, Sphagnum, Hyphum. Dintre plantele ierboase au o raspândire mai mare Luzula silvatica, Deschampsia flexuosa, Soldanella montana. În etajul alpin inferior padurile de molid se raresc si apoi treptat dispar, locul acestora fiind luat de jneapan si ienupar. *Materialul parental pe care au evoluat aceste soluri este reprezentat, în general, prin roci acide de natura metamorfica sau eruptiva: diverse sisturi cristaline, gnaisuri, granite, granodiorite. De asemenea se formeaza pe gresii, conglomerate silicioase. *Podzolurile s-au format în zonele montane si subalpine mai ales pe forme de relief cu drenajul extern slab (culmi, depresiuni..).