Cultura Ciupercilor

Curs
7/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 93 în total
Cuvinte : 23079
Mărime: 1.61MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Alexandru - Silviu Apahidean

Cuprins

Introducere.7

CAP.I. CIUPERCA ALBĂ.8

1.1. Importanţa alimentară şi economică.8

1.2. Evoluţia şi situaţia culturii .10

1.3. Particularităţi biologice.12

1.4. Cerinţele faţă de factorii de mediu.16

1.5. Sistemele de cultură.20

1.6. Spaţii pentru cultura .21

1.7. Materiale necesare preparării compostului.24

1.8. Pregătirea compostului.24

1.9. Introducerea compostului şi instalarea culturii.31

1.10.Pregătirea amestecului de pământ şi acoperirea substratului.37

1.11.Lucrările de întreţinere a culturii după goptare.40

1.12.Recoltarea, condiţionarea şi valorificarea .43

1.13.Bolile şi dăunătorii ciupercilor Agaricus.46

CAP.II. BUREŢII DE FAG (CIUPERCILE PLEUROTUS).53

2.1. Importanţa alimentară şi economică.53

2.2. Evoluţia şi situaţia culturii.54

2.3. Particularităţi biologice.55

2.4. Cerinţele faţă de factorii de mediu.59

2.5. Sisteme şi metode de cultură.63

2.6. Spaţiile de cultură.65

2.7. Materiale necesare preparării substratului de cultură.66

2.8. Pregătirea substratului.68

2.9. Insămânţarea şi aşezarea substratului.72

2.10.Lucrările de întreţinere a culturii după însămânţare.74

2.11.Recoltarea şi valorificarea bureţilor.77

2.12.Cultura bureţilor pe trunchiuri de copaci.79

2.13.Bolile şi dăunătorii ciupercilor Pleurotus.82

CAP.III. ALTE SPECII DE CIUPERCI CULTIVATE.84

3.1. Ciuperca de paie.84

3.2. Ciuperca japoneză.86

3.3. Buretele ciuciulete.88

3.4. Trufe.89

Extras din document

INTRODUCERE

Ciupercile comestibile au devenit un aliment deosebit de apreciat de majoritatea consumatorilor datorită calităţilor pe care acestea le au.

La „Salonul ciupercilor” care a avut loc în anul 1975, la Muzeul de Istorie Naturală din Paris, au fost prezentate 500 de specii şi utilizările lor în alimentaţie precum şi proprietăţile farmaceutice. Din multitudinea de specii de ciuperci superioare, aproximativ 50 au calităţi gustative şi se utilizează în consum. Dintre acestea se cultivă în prezent un număr destul de redus de specii.

Sunt răspândite în cultură, Agaricus bisporus (Ciuperca albă), din Fam. Agaricaceae precum şi Pleurotus sp. (Buretii de fag), din Fam. Pleurotaceae. Pe suprafeţe mai reduse se mai cultivă Coprinus comatus (Buretele ciuciulete), Stropharia rugosa – annullata (Ciuperca de paie), Lentinus edodes (Ciuperca parfumată).

Ciupercile sunt printre cele mai hipocalorice alimente. Ele conţin 4-5 g proteine, 300-400 mg potasiu, 12 mg sodiu, 14 mg magneziu, la 100 g produs proaspăt şi nu au decât 15-20 calorii (Gonţea I., citat de Mitriţa Bahrim, 1979). Se fac şi precizări referitoare la unele specii de ciuperci, care conţin pâna la 30 g proteine/100 grame, de aceea pe drept cuvânt mai sunt numite „carne vegetală”(Valnet J.,1986). Sunt o sursă importantă de potasiu, fier, calciu, magneziu, sodiu, fosfor, zinc, siliciu, cobalt, mangan, vitaminele B , B , B , B , C, D, E, acid folic. Nu conţin amidon, fiind astfel recomandate în alimentaţie, indiferent de vârstă sau afecţiuni. Prin conţinutul ridicat de fibre alimentare, ciupercile sunt un aliment uşor digerabil. Datorită conţinutului de vitamine şi minerale, combat astenia şi oboseala, previn bolile cardiovasculare iar datorită fitonutrienţilor pe care-i conţin , au efect de stimulare şi întărire a sistemului imunitar.

CAP. I. CIUPERCA ALBĂ

Agaricus bisporus (Psalliota hortensis)

Familia Agaricaceae

Din punct de vedere botanic, ciupercile Agaricus (Psalliota) fac parte din clasa Basidiomycetes, subclasa Holobasidiomycetes, ordinul Hymenomicetales, familia Agaricaceae. Sunt ciuperci evoluate, superioare, cu miceliu pluricelular. Genul Agaricus cuprinde aproximativ 100 de specii, dintre care sunt mai răspândite Agaricus bitorguis, Agaricus augustus precum şi ciuperca de câmp, Agaricus campestris. Există însă şi specii otrăvitoare cum sunt Agaricus placomyces şi Agaricus xanthodermus.

1.1. Importanţa alimentară şi economică

Ciupercile se pot consuma în tot timpul anului, sub formă proaspătă, deshidratată sau conservată, într-o gamă foarte variată de preparate culinare.

Ciupercile proaspete conţin 10-12% S.U, reprezentată de proteine 3,4-6%, glucide 3-3,5%. Substanţele proteice se găsesc în cantitate mai mare în stratul lamelar situat imediat sub pălărie şi în cuticula pălăriei. Din acest motiv este contraindicată îndepărtarea acestor părţi în momentul preparării. Conţinutul în zaharuri este mai ridicat în ciupercile tinere, acesta scăzând pe măsura îmbătrânirii ciupercilor. In structura proteinelor există 10 aminoacizi esenţiali care se regăsesc în caseina laptelui, albumina din ou, în gliadina grâului astfel că se pot aprecia ca un aliment deosebit de valoros.

Se apreciază faptul că într-o cultură de ciuperci, pe un mp (etajat, reprezintă 2-3 m x 10 kg ciuperci x 3 cicluri de producţie/an=60-90 kg de ciuperci) se pot realiza 3 kg de substanţe proteice, comparativ cu 200 g cât se pot obţine pe aceeaşi suprafaţă cultivată cu grâu.

Valoarea energetică a ciupercilor (calorii/100 grame) este între 16-43, comparativ cu cartoful 83-86, fasolea verde 35-41, conopida 25-32 şi varza 24-28 (Mateescu, 1997).

Ciupercile conţin apă, substanţe proteice, vitamine, cantităţi reduse de hidraţi de carbon, săruri minerale şi grăsimi, motiv pentru care se consideră a fi un aliment dietetic. Valoarea nutritivă a ciupercilor cultivate se datorează zaharurilor, precum şi altor glucide uşor asimilabile, dintre care jumătate sunt formate din glicogen, asemănător cu proteina animală, datorită acestui aspect numindu-se şi „carne vegetală”. Această asemănare este totuşi exagerată deoarece, atât cantitativ cât şi calitativ, proteinele din ciuperci sunt inferioare celor din carne dar acestea pot contribui substanţial la completarea raţiei proteice a omului.

Ciupercile constituie şi o sursă de vitamine, în special vitamine din complexul B, precum şi vitaminele D, A, C. Conţin de asemenea săruri minerale: fosfor 150-200 mg, potasiu 500-600 mg, calciu 25 mg (raportate la 100 g produs proaspăt).

Preview document

Cultura Ciupercilor - Pagina 1
Cultura Ciupercilor - Pagina 2
Cultura Ciupercilor - Pagina 3
Cultura Ciupercilor - Pagina 4
Cultura Ciupercilor - Pagina 5
Cultura Ciupercilor - Pagina 6
Cultura Ciupercilor - Pagina 7
Cultura Ciupercilor - Pagina 8
Cultura Ciupercilor - Pagina 9
Cultura Ciupercilor - Pagina 10
Cultura Ciupercilor - Pagina 11
Cultura Ciupercilor - Pagina 12
Cultura Ciupercilor - Pagina 13
Cultura Ciupercilor - Pagina 14
Cultura Ciupercilor - Pagina 15
Cultura Ciupercilor - Pagina 16
Cultura Ciupercilor - Pagina 17
Cultura Ciupercilor - Pagina 18
Cultura Ciupercilor - Pagina 19
Cultura Ciupercilor - Pagina 20
Cultura Ciupercilor - Pagina 21
Cultura Ciupercilor - Pagina 22
Cultura Ciupercilor - Pagina 23
Cultura Ciupercilor - Pagina 24
Cultura Ciupercilor - Pagina 25
Cultura Ciupercilor - Pagina 26
Cultura Ciupercilor - Pagina 27
Cultura Ciupercilor - Pagina 28
Cultura Ciupercilor - Pagina 29
Cultura Ciupercilor - Pagina 30
Cultura Ciupercilor - Pagina 31
Cultura Ciupercilor - Pagina 32
Cultura Ciupercilor - Pagina 33
Cultura Ciupercilor - Pagina 34
Cultura Ciupercilor - Pagina 35
Cultura Ciupercilor - Pagina 36
Cultura Ciupercilor - Pagina 37
Cultura Ciupercilor - Pagina 38
Cultura Ciupercilor - Pagina 39
Cultura Ciupercilor - Pagina 40
Cultura Ciupercilor - Pagina 41
Cultura Ciupercilor - Pagina 42
Cultura Ciupercilor - Pagina 43
Cultura Ciupercilor - Pagina 44
Cultura Ciupercilor - Pagina 45
Cultura Ciupercilor - Pagina 46
Cultura Ciupercilor - Pagina 47
Cultura Ciupercilor - Pagina 48
Cultura Ciupercilor - Pagina 49
Cultura Ciupercilor - Pagina 50
Cultura Ciupercilor - Pagina 51
Cultura Ciupercilor - Pagina 52
Cultura Ciupercilor - Pagina 53
Cultura Ciupercilor - Pagina 54
Cultura Ciupercilor - Pagina 55
Cultura Ciupercilor - Pagina 56
Cultura Ciupercilor - Pagina 57
Cultura Ciupercilor - Pagina 58
Cultura Ciupercilor - Pagina 59
Cultura Ciupercilor - Pagina 60
Cultura Ciupercilor - Pagina 61
Cultura Ciupercilor - Pagina 62
Cultura Ciupercilor - Pagina 63
Cultura Ciupercilor - Pagina 64
Cultura Ciupercilor - Pagina 65
Cultura Ciupercilor - Pagina 66
Cultura Ciupercilor - Pagina 67
Cultura Ciupercilor - Pagina 68
Cultura Ciupercilor - Pagina 69
Cultura Ciupercilor - Pagina 70
Cultura Ciupercilor - Pagina 71
Cultura Ciupercilor - Pagina 72
Cultura Ciupercilor - Pagina 73
Cultura Ciupercilor - Pagina 74
Cultura Ciupercilor - Pagina 75
Cultura Ciupercilor - Pagina 76
Cultura Ciupercilor - Pagina 77
Cultura Ciupercilor - Pagina 78
Cultura Ciupercilor - Pagina 79
Cultura Ciupercilor - Pagina 80
Cultura Ciupercilor - Pagina 81
Cultura Ciupercilor - Pagina 82
Cultura Ciupercilor - Pagina 83
Cultura Ciupercilor - Pagina 84
Cultura Ciupercilor - Pagina 85
Cultura Ciupercilor - Pagina 86
Cultura Ciupercilor - Pagina 87
Cultura Ciupercilor - Pagina 88
Cultura Ciupercilor - Pagina 89
Cultura Ciupercilor - Pagina 90
Cultura Ciupercilor - Pagina 91
Cultura Ciupercilor - Pagina 92
Cultura Ciupercilor - Pagina 93

Conținut arhivă zip

  • Cultura Ciupercilor.doc

Alții au mai descărcat și

Biotehnologia Cultivării Ciupercii Pleurotus Ostreatus și Obținerii Bioproduselor Valoroase

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate Ritmul de dezvoltare, valoarea sa incontestabilă şi eficacitatea biotehnologiilor moderne nu cedează...

Influenta Tratamentelor cu Agenti de Biocontrol asupra Activitatii unor Enzime cu Rol Important in Sistemul de Aparare al Plantelor

INTRODUCERE Cercetãrile în directia reducerii activitãtii patogenitãtii unor fungi prin prezenta naturalã a unuia sau mai multor microorganisme cu...

Telina - Apium Graveolens

ŢELINA CAPITOLUL 1 Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole 1.1 Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei...

Cultura și Valorificarea Ciupercilor Comestibile

Nutriţia Regimul de nutriţie al ciupercilor comestibile fiind heterotrof, acestea trebuie să găsească în mediul de cultură substanţele nutritive...

Mărul

Capitolul 1 Caracterizarea tehnologică, standarde de comercializare şi condiţii de valorificare la mere. 1.Caracterizarea morfoogică şi...

Combaterea Bolilor in Plantatiile Viticole

Viţa de vie este o plantă sensibilă la atacul de boli şi dăunători, de aceea măsurile de protecţie fitosanitară sunt foarte importante în...

Fasolea

Importanta Importanta fasolei consta in marea valoare alimentara a boabelor ei. Ele constituie un aliment bogat in proteine , glucide, viatmine,...

Prunele

CAP.1. CARACTERISTICELE MORFOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE LA SPECIA PRUNE ( PRUNUS DOMESTICA) 1 1.Caracterizarea botanică și agrobiologică Clasificare...

Ai nevoie de altceva?