Curs Ecosisteme Horticole

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 51 în total
Cuvinte : 23969
Mărime: 3.28MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ing. Savu Dorel

Extras din document

ECOSISTEME HORTICOLE

Horticultura este ştiinţa care se ocupă cu studiul culturii legumelor, pomilor, viţei de vie şi a florilor. Ca domenii de activitate horticultura cuprinde sectoarele de producţie definite ca: legumicultură, pomicultură, viticultură, floricultură şi arhitectura peisajului.

Valorificând eficient condiţiile de climă, sol şi relief au fost delimitate areale foarte bine definite pentru fiecare domeniu de producţie al horticulturii. Astfel, cultura legumelor se practică pe terenurile fertile din lunca râurilor datorită faptului că speciile legumicole în majoritatea lor sunt iubitoare de apă. Pomicultura şi viticultura sunt amplasate de regulă în zona colinară. Mai mult decât atât în zonele cu anotimpuri mai reci foarte multe culturi horticole pot fi cultivate în spaţii protejate.

Apărută iniţial ca o îndeletnicire practică, cultura legumelor, pomilor şi a viţei de vie a avut o evoluţie progresivă trecând de la acumulări de cunoştinţe şi experienţă la generalizări, principii şi legi, devenind o ştiinţă aplicată.

Horticultura ca ştiinţă se ocupă de studiul particularităţilor biologice ale speciilor horticole, de relaţiile acestora cu condiţiile de mediu în vederea valorificării în măsură cât mai mare a potenţialului lor biologic cu scopul obţinerii unor producţii competitive. Ca ştiinţă tehnică şi biologică, horticultura face apel la o serie de discipline cum ar fi: botanica, fiziologia plantelor, pedologia, agrochimia, genetica, protecţia plantelor, mecanizarea, etc.

În învăţământ, din horticultură ca disciplină didactică s-au desprins o serie de noi discipline cum ar fi: legumicultura, pomicultura, pomologia, viticultura, enologie, ampelografia, floricultura şi arhitectura peisajului.

IMPORTANŢA HORTICULTURII

Ponderea sporită a culturilor horti - viticole în economia mondială, a producţiei agricole se datorează importanţei pe care o au legumele, fructele şi struguri în alimentaţia raţională a omului. De asemenea această pondere este şi urmare a faptului că în venitul naţional al ţărilor cultivatoare un rol deosebit de important îl au aceste culturi.

Importanţa alimentară.

o alimentaţie raţională nu poate fi concepută fără folosirea zilnică a legumelor, fructelor şi a derivatelor acestora. Consumul produselor horticole contribuie la:

- hidratarea şi tonusul organismului, altfel tomatele, castraveţii, salata conţin 94 – 95% apă, morcovul 87 – 91%, merele – 84%, strugurii 75 – 80%;

- asigură organismului uman vitaminele şi sărurile minerale necesara: legumele şi fructele asigură 90-95% din necesarul de vitamina C, vitamina A – 60 – 80%, 20 – 30 % din grupul de vitamina B şi până la 100% din vitamina P. De asemenea legumele şi fructele au un conţinut foarte ridicat în săruri de calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu care intră în constituţia scheletului, a diferitelor ţesuturi şi echilibrează reacţia sucului gastric. De asemenea, aceste săruri minerale susţin procesul de calcifiere normală a organismului.

- contribuie la bilanţul energetic al omului. Dintre factorii de nutriţie energetici, fructele şi strugurii conţin: glucide – până la 16 % la fructe şi până la 35% la struguri. Glucidele se găsesc în principal sub formă de zaharuri şi zaharoză care sunt uşor asimilabile.

- ca sursă de grăsimi şi proteine – la unele fructe conţinutul în lipide depăşeşte 50%: alune, nuci, migdale şi al proteinelor de cca. 18 – 20%.

- legumele şi fructele asigură organismului fibrele celulozice absolut necesare pentru buna funcţionare a aparatului digestiv.

Importanţa terapeutică

Alături de valoarea alimentară, foarte multe legume şi fructe au proprietăţi terapeutice. Încă din antichitate era cunoscută însuşirea terapeutică a merelor. Astfel merele coapte se foloseau pentru tratarea rănilor pielii, sucul de mere era folosit contra tusei iar florile de măr pentru combaterea inflamaţiei ochilor.

Unele substanţe numite fitoncide (ceapă, usturoi, praz, ridichi, hrean) au efecte bactericid. În ultima vreme o foarte căutare o are varza albă, care conţine substanţe antibiotice ce asigură o igienă a alimentaţiei. Varza albă, crudă sau sub formă de suc se recomandă în tratamentul ulcerului, având proprietăţi cicatrizante deoarece conţine săruri de potasiu şi vitamina K.

Merele, perele şi gutuile fiind bogate în pectină contribuie la reducerea colesterolului prevenind ateroscleroza şi infarctului miocardic.

Însuşirile terapeutice şi farmacologice ale vinului au fost recunoscute încă din antichitate. Datorită compoziţiei sale complexe din care se detaşează componenţii fenolici, vinul consumat în cantitate moderată are efecte benefice asupra organismului uman. Numeroase anchete realizate în ultimi ani au confirmat faptul că populaţia consumatoare de vin roşu prezintă procente reduse ale mortalităţii provocate de maladiile cardiovasculare şi de asemenea un număr mai mare de longevivi.

Produsele horticole reprezintă o sursă importantă de valută pentru echilibrarea balanţei externe. România are un loc foarte important în categoria ţărilor exportatoare de legume, fructe, struguri şi flori deoarece dispune de condiţii naturale dintre cele mai favorabile pentru obţinerea unor produse de cea mai bună calitate.

Pomii şi viţa de vie valorifică cel mai bine terenurile în pantă precum şi terenurile nisipoase, improprii altor culturi agricole. În aceste condiţii, cultura plantelor horticole reprezintă sursa de existenţă a multor sute de mii de oameni din România. De asemenea, producţia horticolă este absolut necesară pentru industria conservelor deoarece horticultura este cea care asigură materia primă.

Horticultura folosind o gamă foarte diversificată de maşini, utilaje, substanţe chimice de combatere a bolilor şi dăunătorilor, îngrăşăminte chimice, a devenit un factor determinant pentru crearea şi dezvoltarea unor industrii specializate pentru aceste maşini şi utilaje.

Preview document

Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 1
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 2
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 3
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 4
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 5
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 6
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 7
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 8
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 9
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 10
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 11
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 12
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 13
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 14
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 15
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 16
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 17
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 18
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 19
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 20
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 21
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 22
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 23
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 24
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 25
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 26
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 27
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 28
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 29
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 30
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 31
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 32
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 33
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 34
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 35
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 36
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 37
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 38
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 39
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 40
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 41
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 42
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 43
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 44
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 45
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 46
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 47
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 48
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 49
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 50
Curs Ecosisteme Horticole - Pagina 51

Conținut arhivă zip

  • Curs Ecosisteme Horticole.doc

Alții au mai descărcat și

Combaterea Biologica a Daunatorilor din Plantatiile Viticole

INTRODUCERE Vita de vie este o planta de cultura cu cea mai veche istorie, este cea mai studiata si cea mai bogat documentata. Ca urmare a...

Inul, Canepa si Bumbacul - Principalele Plante Textile

INTRODUCERE Principalele plante textile sunt: bumbacul, inul si canapa. Bumbacul este o plantă tehnică ca şi inul, face parte din familia...

Patogenii si Daunatorii Vitei de Vie

Viţa de vie iţa de vie (sau Vitis vinifera) este o specie de Vitis, originară din regiunea mediteraneană, Europa centrală şi sud-vestul Asiei, din...

Solul în viticultură ecologică (particularități și intretinere)

Introducere ,,Viticultura biologica", sublinieaza fundamentele știintifice și practice ale acesteia, care pot creea confuzii atat in randul...

Caracterizarea Tehnologica, Standarde de Comercializare si Conditiile de Valorificare la Salata Verde (Lactuca Sativa L)

Capitotul 1 Caracterizarea morfologică şi tehnologică a speciei horticole Lactuca sativa 1.1 Caracterizare botanică Sub denumirea de salată se...

Tehnologii Agronomica in Sere

Introducere Problematica culturilor fortate, de sere din Romania, la ora actuala, este una extreme de delicate avand in vedere deteriorarea...

Proiect la Agrochimie - Soluri

1.Structura culturilor pe sole Exploataţia agricolă cu o suprafaţă de 65 ha este împărţită în trei sole: Sola I cultivata cu nuc şi cu o...

Alelopatia

1.Generalităţi Alelopatia nu este altceva decât un domeniu al biochimiei ecologice care studiază interelaţiile dintre plante prin intermediul...

Te-ar putea interesa și

Avantaje si Dezavantaje ale Tehnologiilor Neconventionale Comparate cu Tehnologia Clasica de Prelucrare a Solului

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE Ca urmare a extinderii proceselor degradării solului datorită agriculturii convenţionale şi a greşelilor tehnologice,...

Ai nevoie de altceva?