Curs Pedologie

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 126 în total
Cuvinte : 39456
Mărime: 1.84MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Ion Ionescu

Cuprins

Cap. I Obiectul şi rolul pedologiei în agricultură

1.1. Obiectul şi definirea pedologiei

1.2. Scurt istoric al dezvoltării pedologiei

1.3. Rolul pedologiei în agricultură

1.4. Fondul funciar al României

Cap. II Factorii de solificare

2.1. Rolul organismelor în formarea solului

2.2. Clima, ca factor de solificare

2.3. Roca, factor pedogenetic

2.4. Rolul reliefului în formarea solului

2.5. Rolul apelor freatice şi stagnante

2.6. Timpul, factor pedogenetic

2.7. Rolul omului (factorul antropic)

Cap. III Originea părţii minerale a solului

3.1. Compoziţia mineralogică a scoarţei

3.2. Procese de formare a părţii minerale a solului

3.3. Compoziţia petrografică a scoarţei

Cap. IV Originea părţii organice a solului

4.1. Originea resturilor organice

4.2. Compoziţia resturilor organice şi transformarea acestora

4.3. Acizii humici, alcătuirea şi proprietăţile acestora

4.4. Tipuri de humus

4.5. Importanţa humusului din sol

Cap. V Formarea şi alcătuirea profilului de sol

5.1. Caracteristici morfologice ale profilului de sol

5.2. Procese pedogenetice şi orizonturi rezultate

Cap. VI Proprietăţi fizice ale solurilor

6.1. Textura solului

6.2. Structura solului

Cap. VII Proprietăţi hidrofizice, termice şi de aeraţie ale solurilor

7.1. Apa din sol

7.2. Aerul din sol

7.3. Temperatura solului

Cap. VIII Proprietăţile chimice ale solurilor

8.1. Soluţia solului şi proprietăţile acesteia

8.2. Coloizii solului şi proprietăţile lor

8.9. Reacţia solului

Cap. IX Clasificarea solurilor României

9.1. Clasificarea (taxonomia) a solurilor României

9.2. Cadrul natural de formare a solurilor din ţara noastră

9.3. Principalele clase de soluri şi caracterizarea acestora

Cap. X Clasa Protisoluri

10.1. Litosoluri

10.2. Regosoluri

10.3. Psamosoluri

10.4. Aluviosoluri

10.5. Entiantrosoluri

Cap. XI Clasa Cernisoluri

11.1. Kastanoziomuri

11.2. Cernoziomuri

11.3. Faeoziomuri

11.4. Rendzinele

Cap. XII Clasa Umbrisoluri

12.1. Nigrosol

12.2. Humosiosol

Cap. XIII Clasa Cambisoluri

13.1. Eutricambosol

13.2. Districambosol

Cap. XIV Clasa Luvisoluri

14.1. Preluvosoluri

14.2. Luvosoluri

14.3. Planosoluri

14.4. Alosoluri

Cap. XV Clasa Spodisoluri

15.1. Prepodzoluri

15.2. Podzoluri

Cap. XVI Clasa Pelisoluri

16.1. Pelosoluri

16.2. Vertosoluri

Cap XVII Clasa Andisoluri

17.1. Andosol

Cap. XVIII Clasa Hidrisoluri

18.1. Stagnosoluri

18.2. Gleiosoluri

Cap XIX Clasa Salsodisoluri

19.1. Solonceacurile

19.2. Soloneţurile

Cap. XX Clasa Histisoluri

20.1. Histosoluri

20.2. Foliosoluri

Cap. XXI Clasa Antrisoluri

21.1. Erodosol

21.2. Antrosol

Cap. XXII Cartarea şi bonitarea solurilor

22.1. Cartarea solurilor

22.2. Bonitarea solurilor

Cap. XXIII Buruienile din culturile agricole

23.1. Daune provocate de buruieni

23.2. Particularităţi biologice ale buruienilor

23.3. Surse de îmburuienare

23.4. Căi de răspândire a buruienilor

Cap. XXIV Combaterea buruienilor

24.1. Metode preventive

24.2. Metode curative

Cap. XXV Lucrările solului

Cap. XXVI Noţiuni despre asolamente

Cap. XXVII Agrotehnica diferenţiată

Extras din document

INTRODUCERE

Prezentul curs,

CAPITOLUL I

OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN AGRICULTURĂ

1.1. Obiectul şi definirea pedologiei

Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului, privind geneza, evoluţia, caracterele morfologice, proprietăţile fizice, chimice şi biologice, clasificarea, repartiţia geografică şi utilizarea raţională a acestuia.

Etimologic, termenul de pedologie este de origine greacă ce provine din cuvintele „pedon” (sol, teren, ogor) şi „logos” (vorbire despre) termen folosit pentru prima dată de către Frederich Fallow în 1862, în lucrarea „Pedologia sau ştiinţa generală şi specială a solului”.

Solul – obiectul de studiu al pedologiei a fost definit de către savantul V.V. Dokuceaev în 1881 ca fiind un corp natural specific format sub influenţa condiţiilor de mediu, caracterizat prin anumite proprietăţi, capabil să întreţină viaţa plantelor. De asemenea, prezintă anumite caracteristici care practic îl şi definesc şi anume:

- este un corp care conţine materie vie (microfloră, faună) în care au loc procese de asimilaţie, dezasimilaţie, sinteză şi descompunere de substanţe organice, cu eliberare de energie;

- este un corp natural care se formează şi evoluează în timp la suprafaţa uscatului;

- este un corp poros, afânat, ce poate fi străbătut de rădăcini, poate reţine apă şi aer în anumite proporţii;

- este un corp cu o compoziţie organo-minerală complexă, rezervor de substanţe nutritive.

Pe lângă aceste caracteristici menţionate mai sus, solul poate îndeplini o serie de funcţii, cum ar fi: ecologice, economice, energetice, tehnico-industriale şi informatice, după cum urmează:

- funcţii ecologice

- contribuie la reglarea compoziţiei atmosferei şi hidrosferei prin participarea sa la circuitul elementelor chimice şi apei în natură;

- contribuie la stabilitatea reliefului protejând scoarţa, având rol de geodermă protectoare;

- acţionează ca un filtru protector, prevenind contaminarea apelor freatice cu diferite substanţe;

- are rol de autocurăţire (epurare a diferitelor substanţe);

- asigură condiţii de protecţie, funcţionare şi evoluţie normală a biosferei;

- protejează anumite specii asigurând biodiversitatea;

- habitat pentru organismele din sol.

- funcţii economice:

- contribuie la producerea de fitomasă, ce serveşte ca materie de bază în producerea alimentelor, îmbrăcăminte, combustibil, etc.;

- regenerarea capacităţii de producţie a ecosistemului (mineralizarea materiei organice)

- funcţii energetice:

- acumularea de energie chimică, prin convertirea energiei solare în procesul de fotosinteză, rezultând substanţe organice, care apoi se transformă în humus;

- realizează schimbul de energie şi substanţe între geosfere.

- funcţii tehnico-industriale:

- infrastructură pentru diferite construcţii, drumuri, conducte subterane etc.;

- materie primă pentru industrie (nisip, lut, argilă etc.).

O exemplificare mai completă se regăseşte în figura 1.1.

Figura 1.1.

Pe lângă aceste funcţii amintite, solul îndeplineşte o funcţie complexă regenerabilă cunoscută sub numele de fertilitate. De-a lungul timpului, acest termen a fost interpretat de diferiţi autori, după anumite concepte (Williams – 1949, Chiriţă – 1977) însă, o definiţie completă a fost dată de D. Davidescu şi anume că fertilitatea reprezintă capacitatea solului de a pune la dispoziţia plantelor substanţele nutritive şi apa (permanent, simultan şi în cantităţi suficiente) de a asigura condiţiile fizice, chimice şi biochimice necesare creşterii acestora în contextul satisfacerii şi a celorlalţi factori de vegetaţie.

Preview document

Curs Pedologie - Pagina 1
Curs Pedologie - Pagina 2
Curs Pedologie - Pagina 3
Curs Pedologie - Pagina 4
Curs Pedologie - Pagina 5
Curs Pedologie - Pagina 6
Curs Pedologie - Pagina 7
Curs Pedologie - Pagina 8
Curs Pedologie - Pagina 9
Curs Pedologie - Pagina 10
Curs Pedologie - Pagina 11
Curs Pedologie - Pagina 12
Curs Pedologie - Pagina 13
Curs Pedologie - Pagina 14
Curs Pedologie - Pagina 15
Curs Pedologie - Pagina 16
Curs Pedologie - Pagina 17
Curs Pedologie - Pagina 18
Curs Pedologie - Pagina 19
Curs Pedologie - Pagina 20
Curs Pedologie - Pagina 21
Curs Pedologie - Pagina 22
Curs Pedologie - Pagina 23
Curs Pedologie - Pagina 24
Curs Pedologie - Pagina 25
Curs Pedologie - Pagina 26
Curs Pedologie - Pagina 27
Curs Pedologie - Pagina 28
Curs Pedologie - Pagina 29
Curs Pedologie - Pagina 30
Curs Pedologie - Pagina 31
Curs Pedologie - Pagina 32
Curs Pedologie - Pagina 33
Curs Pedologie - Pagina 34
Curs Pedologie - Pagina 35
Curs Pedologie - Pagina 36
Curs Pedologie - Pagina 37
Curs Pedologie - Pagina 38
Curs Pedologie - Pagina 39
Curs Pedologie - Pagina 40
Curs Pedologie - Pagina 41
Curs Pedologie - Pagina 42
Curs Pedologie - Pagina 43
Curs Pedologie - Pagina 44
Curs Pedologie - Pagina 45
Curs Pedologie - Pagina 46
Curs Pedologie - Pagina 47
Curs Pedologie - Pagina 48
Curs Pedologie - Pagina 49
Curs Pedologie - Pagina 50
Curs Pedologie - Pagina 51
Curs Pedologie - Pagina 52
Curs Pedologie - Pagina 53
Curs Pedologie - Pagina 54
Curs Pedologie - Pagina 55
Curs Pedologie - Pagina 56
Curs Pedologie - Pagina 57
Curs Pedologie - Pagina 58
Curs Pedologie - Pagina 59
Curs Pedologie - Pagina 60
Curs Pedologie - Pagina 61
Curs Pedologie - Pagina 62
Curs Pedologie - Pagina 63
Curs Pedologie - Pagina 64
Curs Pedologie - Pagina 65
Curs Pedologie - Pagina 66
Curs Pedologie - Pagina 67
Curs Pedologie - Pagina 68
Curs Pedologie - Pagina 69
Curs Pedologie - Pagina 70
Curs Pedologie - Pagina 71
Curs Pedologie - Pagina 72
Curs Pedologie - Pagina 73
Curs Pedologie - Pagina 74
Curs Pedologie - Pagina 75
Curs Pedologie - Pagina 76
Curs Pedologie - Pagina 77
Curs Pedologie - Pagina 78
Curs Pedologie - Pagina 79
Curs Pedologie - Pagina 80
Curs Pedologie - Pagina 81
Curs Pedologie - Pagina 82
Curs Pedologie - Pagina 83
Curs Pedologie - Pagina 84
Curs Pedologie - Pagina 85
Curs Pedologie - Pagina 86
Curs Pedologie - Pagina 87
Curs Pedologie - Pagina 88
Curs Pedologie - Pagina 89
Curs Pedologie - Pagina 90
Curs Pedologie - Pagina 91
Curs Pedologie - Pagina 92
Curs Pedologie - Pagina 93
Curs Pedologie - Pagina 94
Curs Pedologie - Pagina 95
Curs Pedologie - Pagina 96
Curs Pedologie - Pagina 97
Curs Pedologie - Pagina 98
Curs Pedologie - Pagina 99
Curs Pedologie - Pagina 100
Curs Pedologie - Pagina 101
Curs Pedologie - Pagina 102
Curs Pedologie - Pagina 103
Curs Pedologie - Pagina 104
Curs Pedologie - Pagina 105
Curs Pedologie - Pagina 106
Curs Pedologie - Pagina 107
Curs Pedologie - Pagina 108
Curs Pedologie - Pagina 109
Curs Pedologie - Pagina 110
Curs Pedologie - Pagina 111
Curs Pedologie - Pagina 112
Curs Pedologie - Pagina 113
Curs Pedologie - Pagina 114
Curs Pedologie - Pagina 115
Curs Pedologie - Pagina 116
Curs Pedologie - Pagina 117
Curs Pedologie - Pagina 118
Curs Pedologie - Pagina 119
Curs Pedologie - Pagina 120
Curs Pedologie - Pagina 121
Curs Pedologie - Pagina 122
Curs Pedologie - Pagina 123
Curs Pedologie - Pagina 124
Curs Pedologie - Pagina 125
Curs Pedologie - Pagina 126

Conținut arhivă zip

  • Curs Pedologie.doc

Alții au mai descărcat și

Proiectarea unei Exploatații Agricole în Sistem Ecologic

Introducere Prezentarea conceptului de fermă ecologică şi importanţa ei Proiectarea sistemelor agricole este o lucrare tehnică ce are ca obiectiv...

Eficienta Investitiilor - SC Ban Agrotrans SRL

Capitolul: I DESCRIEREA EXPLOATATIEI AGRICOLE 1.1 Prezentarea generala a firmei “SC BAN AGROTRANS SRL” Sediul firmei este in jud. Buzau ,comuna...

Proiect de Infiintare a unei Plantatii Legumicole

1. TEMA PROIECTULUI Tema proiectului reprezintă exploatarea unei ferme de producere a legumelor în camp, pentru consum, în unitatea CARMEN PROD...

Proiectarea unui Asolament

Partea I. 1. Amplasarea si descrierea terenului: Judetul Bistrita-Nasaud are o suprafata totala de 5.355 km patrati, reprezentand 2,25 % din...

Modul de Atac si Plantele Atacate de Speciile Prezente in Plantatiile Pomicole

Introducere Entomologia este o ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor. Noţiunea de entomologie provine din cuvintele greceşti...

Economia Agroalimentara si a Mediului - Pozitia Judetului Timis in Cadrul Regiunii 5 Vest

CARACTERISTICI GENERALE 1.1. Pozitie geografica Judetul Tmis este situat in vestul tarii, si se invecineaza la vest cu Serbia si Muntenegru si cu...

Execuția Lucrărilor de Îmbunătățiri Funciare pe Pământuri Contractile

1. GENERALITĂŢI Pământurile argiloase, capabile de umflări şi contracţii mari, sunt întâlnite sub denumirea de argile contractile, expansive sau...

Calendarul Legumicultorului

CALENDARUL LEGUMICULTORULUI Luna Lucrari efectuate FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi...

Te-ar putea interesa și

Apa si Solul

INTRODUCERE Necesară vieţii, apa este un element esenţial al mediului nostru iar importanţa sa este vitală. Intervenind de o maniera sau alta in...

Potențialul Natural al Depresiunii Neamț

ARGUMENT Tema „Potenţialul natural al Depresiunii Neamţ” reprezintă un studiu asupra aspectelor legate de relieful, clima, hidrografia, vegetaţia...

Bazele Realizarii Productiei Agricole in Conditii de Stres

Productiile agricole se obtin in functie de modul in care s-au cultivat plantele, ce tratamente, conditii li s-au oferit.In cazul in care necesarul...

Lista solurilor din zonă Pașcani

Municipiul Pascani se afla in judetul Iasi, la aproximativ 43 km nord de municipiul Roman, pe malul drept al raului Siret. Localitatea se afla în...

Nigrisolul

Solul este partea superioară, afânată, a litosferei, care se află într-o continuă evoluție sub influența factorilor pedogenetici, reprezentând...

Bioacumularea, Formarea Orizonturilor A,O,T

1. Introducere 1. 1. Orizonturile de sol În timpul solificării, datorită manifestării unor procese pedogenetice diferite, constituenţii minerali...

Tecuci - Pozitie Geografica

1. Câmpia Tecuciului-poziţie geografică Câmpia Tecuciului se manifestă ca o regiune de contact între unitatea majoră de relief a Câmpiei Române și...

Orezul – Cea Mai Importanta Cultura Alimentara de pe Glob

Introducere Orezul (Oryza saliva) este o planta din familia Gramineelor, cu tulpina dreapta de circa 1,5 m si frunze liniare, alungite. Are...

Ai nevoie de altceva?