Dăunătorii Plantelor Agricole

Curs
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 92 în total
Cuvinte : 47828
Mărime: 188.44KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Asist. Dr. Teodora Florian

Extras din document

COROPIŞNIŢA - Gryllotalpa gryllotalpa Latr.

(ORTHOPTERA, GRYLLOTALPIDAE)

Este o specie polifagă cu largă răspândire în Europa, în nordul Africii, în Asia Centrală şi

Orientală. În ţara noastră se întâlneşte frecvent în toate regiunile.

Plante-gazdă şi aspectul dăunării. Specie polifagă. Adulţii şi larvele, săpând galerii

superficiale în sol, retează rădăcinile plantelor pe care le întâlnesc în cale şi rod plantele sub nivelul

coletului, distrug rădăcinile, tuberculii de cartof etc. În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc.

şi în tuberculii de cartof, insectele rod cavităţi mari. Preferă terenurile uşoare şi bogate în humus,

aerisite şi bine fertilizate cu substanţe organice (gunoi de grajd, compost), materii care pot constitui

în acelaşi timp o sursă de infestare,.terenuri pe care adesea se cultivă legume (tomate, ardei, vinete.

ceapă, morcovi, pătrunjel, ridichi, salată, varză, conopidă, castraveţi), producând pagube care

variază între 10 şi 40 % din recoltă la culturile legumicole. În răsadniţe datorită galeriilor pe care le

fac în sol adesea determină şi descălţarea plăntuţelor deabia răsărite, care apoi se uscă. Dăunătorul

este foarte periculos şi în pepinierele pomicole, viticole şi silvice.

Morfologie. Adultul are corpul robust, cilindric, alungit, de 35-65 mm lungime, de culoare

cafenie, mat, pe partea dorsală şi gălbui pe partea ventrală. Capul conic, în parte ascuns sub pronot,

cu un aparat bucal puternic şi cu antenele setiforme. Pe capsula cefalică se găsesc doi ochi

compuşi, ovali şi doi oceli, dispuşi lateral. Pronotul mare, ovoid, bombat, lipsit de carene, cu o

pubescenţa fină care îi dă un aspect catifelat. Tegminele sunt pergamentoase, scurte şi acoperă doar

baza abdomenului. Ele au o formă uşor triunghiulară şi cu ajutorul acestora insecta produce

stridulaţii. Aripile posterioare sunt membranoase, străbătute de numeroase nervuri, mai lungi decât

abdomenul şi în repaus sunt stânse în formă de sul în lungul abdomenului. Picioarele anterioare

sunt conformate pentru săpat. Abdomenul fusiform, voluminos, constituit din 10 segmente, se

termină cu o pereche de cerci lungi, setiformi, uşor curbaţi, nearticulaţi şi păroşi.

Oul este elipsoidal, de mărimea unei seminţe de cânepă (lungimea de aproximativ 3 mm),

de culoare albă-gălbuie, având corionul rezistent.

Larva, postoligopodă, este asemănătoare cu insecta adultă. Imediat după eclozare larva are

corpul de culoare deschisă, apoi aceasta devine ca la insectele adulte.

Ciclul biologic. Prezintă o generaþie la 2 ani. Iernează insecta adultă şi larva de vârsta a

treia, în sol, la 30-40 cm adâncime. In mai-iunie, adulţii hibernanţi îşi reiau activitatea de hrănire,

apoi au loc copulaţia (adulţii părăsesc galeriile şi ies la suprafaţă pentru zborul de împerechere) şi

depunerea ouălor. Pentru depunere, femela sapă un cuib, la 5-15 cm adâncime; acesta este larg, cu

pereţii întăriţi şi de mărimea unui ou de găină. Perioada ovipozitară durează 8-12 zile. O femelă

depune 300-600 ouă. Incubaþia durează 15-20 zile. Larvele apărute rămân în cuib sub ocrotirea

2

femelei, până după prima năpârlire, după care fiecare îşi sapă propria galerie. Până către sfârşitul

toamnei, larvele năpârlesc de două ori, apoi se retrag pentru hibernare, în sol sau în locurile de

depozitare a bălegarului. În primăvară ele urcă în stratul superficial, sapă galerii de hrănire, se

hrănesc şi continuă evoluţia, până la completa dezvoltare năpârlind încă de trei ori. Spre toamna

anului al doilea larvele devin insecte adulte, care apoi hibernează.

Combatere. Folosirea unui gunoi de grajd neinfestat de coropişniţă. Arăturile adânci şi

praşilele repetate contribuie la distrugerea unui mare număr de cuiburi, ouă, larve şi adulţi. Săparea

în toamnă a unor gropi sau şanţuri-capcană şi umplerea lor cu gunoi de cabaline: coropişniţele se

concentraeză la căldură, găsind aici condiţii favorabile de hibernare. În timpul iernii gunoiul din

gropi se împrştie, expunând totodată acţiunii gerului coropişniţele concentrate aici.

Tratarea solului înainte de plantarea răsadului cu Sintogril 5 G, Galition 5 G, administrat

prin împrăştiere şi încorporare uşoară, în doză de 25 -30 kg/ha. Produsul Sintogril acţionează

imediat şi asigură o protecţie a culturilor timp de 30 zile. Arătura adâncă de toamnă pentru

scoaterea la suprafaţă a coropişniţelor hibernante.

2. LĂCUSTA ITALIANĂ - Calliptamus italicus L.

(ORTHOPTERA, CATONTOPIDAE)

Lăcusta apare frecvent în ţările din regiunile sudice şi centrale ale Europei, nordul Africii şi

Asia Orientală. La noi în ţară lăcusta italiană (Calliptamus italicus L). alături de lăcusta marocană

(Dociostaurus maroccanus Thumb.) şi cea călătoare (Locusta migratoria L.), este răspândită în

toate zonele ţării, mai ales în cele de câmpie, sub formă de focare izolate (Transilvania, Moldova şi

Dobrogea).

Plante-gazdă şi aspectul dăunării. Specie polifagă, preferând poaceele şi fabaceele

spontane din pajişti. În funcţie de fenofaza plantei, larvele şi insectele adulte se hrănesc cu aparatul

foliar şi inflorescenţele plantelor-gazdă. Frecvent lăcustele migrează din pajiştile naturale în

parcelele învecinate care sunt cultivate cu cereale păioase producând pagube considerabile.

Dăunează atât adulţii cât şi larvele, care rod părţile aeriene ale diferitelor plante din flora spontană

sau culturi. Specia este un dăunător frecvent al vegetaţiei de pe pajişti, în primul rând a

gramineelor. Atacă de asemenea şi cerealele, leguminoasele cultivate, anuale şi perene, plantele

tehnice, legumicole, ornamentale etc. La invazii mari plantele pot fi distruse complet sau pot fi

desfrunzite, rămânând intacte doar tulpinile.

Preview document

Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 1
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 2
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 3
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 4
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 5
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 6
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 7
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 8
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 9
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 10
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 11
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 12
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 13
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 14
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 15
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 16
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 17
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 18
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 19
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 20
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 21
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 22
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 23
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 24
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 25
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 26
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 27
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 28
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 29
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 30
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 31
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 32
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 33
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 34
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 35
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 36
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 37
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 38
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 39
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 40
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 41
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 42
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 43
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 44
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 45
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 46
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 47
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 48
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 49
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 50
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 51
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 52
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 53
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 54
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 55
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 56
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 57
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 58
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 59
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 60
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 61
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 62
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 63
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 64
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 65
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 66
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 67
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 68
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 69
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 70
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 71
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 72
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 73
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 74
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 75
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 76
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 77
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 78
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 79
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 80
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 81
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 82
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 83
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 84
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 85
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 86
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 87
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 88
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 89
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 90
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 91
Dăunătorii Plantelor Agricole - Pagina 92

Conținut arhivă zip

  • Daunatorii Plantelor Agricole.doc

Alții au mai descărcat și

Gazonul - Știință și Artă

ISTORIC. IMPORTANTA. ROL Unul din principalele ecosisteme ale lumii îl reprezinta pajistea. Frumusetea acesteia si posibilitatea unei perspective...

Combaterea Bolilor si Daunatorilor din Culturile de Cartof

CAPITOLUL I INTRODUCERE Cartoful este o plantă de cultură ce prezintă o deosebită importanţă pentru alimentaţia oamenilor,furajarea animalelor şi...

Dăunătorii Plantelor Cultivate

ARGUMENT Importanţa cunoaşterii dăunătorilor plantelor de câmp o constituie apărarea sănătaţii plantelor împotriva acestora, în scopul combaterii...

Sistematica Daunatorilor

1.Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides Goeze, ordinul Coleoptera, familia Carabidae Descriere. Adultul are 10 – 16 mm lungime, corpul...

Metode de Combatere a Buruienilor in Cultura Plantelor de Camp

Cap.1. Argument Buruienile sunt definite in cultura de specialitate ca fiind plante străine intr-o cultura agricolă, care produc pagube, cosumand...

Fertilizarea Solului

Capitolul 1 Chimizarea agriculturii în contextul societăţii contemporane Problema care a preocupat şi preocupă pe numeroşi specialişti şi pe...

Grâul de Toamnă

A.GRÂUL DE TOAMNĂ 1. PLATELE PREMERGATOARE a.Foarte bune: leguminoase anuale şi perene, inul de ulei şi fibre, rapiţa, cartofii de vară. b.Bune:...

Influența Luminii asupra Creșterii și Dezvoltării Plantelor Legumicole

INFLUENTA LUMINII ASUPRA CRESTERII SI DEZVOLTARII PLANTELOR LEGUMICOLE Lumina este un factor determinant în viata plantelor legumicole asupra...

Ai nevoie de altceva?