Dezvoltare Rurală

Capitolul 1

SPAŢIUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA

RURALĂ DURABILĂ

- 1.1. Spaţiul rural: concept, noţiune, definiţie

Spaţiu rural reprezintă: terenul agricol, aferent culturilor şi creşterii animalelor şi spaţiului funciar neagricol aferent altor întrebuinţări decât agricultura şi anume locuirea sau activităţile oamenilor care trăiesc în mediul rural.

Caracteristicile spaţiului rural:

- densitate redusă de locuitori şi de construcţii, făcând să apară preponderent în peisaje o întindere vegetală;

- uzanţa economică de dominanţă agro-silvico-pastorală;

- modul de viaţă a locuitorilor săi caracterizat prin apartenenţa lor la colectivităţile de talie limitată şi prin raportul lor particular cu spaţiul

- o identitate şi o reprezentare specifică, cu conotaţii puternice ale culturii săteşti.

- 1.2. Ruralul şi urbanul

Organizaţia Naţiunilor Unite propune o clasificare a localităţilor în funcţie de numărul populaţiei, în două categorii:

A. Localităţi cu populaţie aglomerată, care cuprind:

- cel puţin 12.500.000 locuitori – marile metropole;

In anul 1900, Londra era cel mai mare oras din lume cu 6,5 milioane de locuitori, urmat de New York cu 4,2 milioane, Paris cu 3,3 milioane, Berlin cu 2,7 milioane si Chicago cu 1,7 milioane, Viena cu 1,7 milioane de locuitori, Tokyo cu 1,5 milioane, St. Petresburg cu 1,4 si Manchester cu 1,4.

Conform unei prognoze realizata de un institut american specializat, in anul 2015, cel mai populat oras din lume va fi Tokyo cu 35,5 milioane de locuitori. Topul megalopolis-urilor (orase cu peste zece milioane de locuitori) este format din urmatoarele orase:

1 – Tokyo, Japonia – 35,5

2 – Mumbai , India – 21,9

3 – Mexico City, Mexic – 21,6

4 – Sao Paulo, Brazilia – 20,5

5 – New York, SUA – 19,9

6 – Delhi , India– 18,6

7 – Shanghai, China – 17,2

8 – Calcutta, India – 17

9 – Dhaka , Bangladesh– 15,2

10 – Jakarta, Indonezia – 16,8

În prezent Parisul este impartit in doua de fluviul Sena - Malul Drept, in partea de nord a Parisului, si Malul Stang, in partea de sud. Orasul propriu-zis are o populatie de peste doua milioane de locuitori, dar zona metropolitana are peste 12 milioane de locuitori.

- cel puţin 2.000.000 locuitori - oraşele plurimilionare;

Roma, Madrid, Berlin

- cel puţin 500.000 locuitori - oraşele foarte mari;

Lisabona, Atena, Sofia

- cel puţin 20.000 locuitori - populaţia aglomerată;

Alba Iulia, Reşiţa, Oradea

B.Localităţi care cuprind populaţia oraşelor mici şi mijlocii şi populaţia rurală:

Oraşele mici: localităţi cu mai puţin de 20.000 locuitori, dar considerate "urbane" în definiţiile naţionale; Recaş, Făget, Ciacova

Localităţi rurale: aşezările pe care definiţiile naţionale nu le-au considerat drept urbane.

Ţara Criterii naţionale folosite în clasificarea aşezărilor rurale

Austria Comunităţi cu mai puţin de 5000 de locuitori

Danemarca Aglomeraţiile cu mai puţin de 200 de locuitori

Franţa Comune conţinând o aglomeraţie de mai puţin de 2000 de locuitori, locuind în case învecinate sau la distanţă de nu mai mult de 200 de metri unele de altele

Grecia Populaţia municipalităţilor şi comunelor în care cel mai mare centru de populaţie are mai puţin de 2000 de locuitori

Islanda Localităţi cu mai puţin de 200 locuitori

Irlanda Aşezări cu mai puţin de 500 locuitori

Luxemburg Comune având mai puţin de 2000 de locuitori în centrul administrativ

Olanda Municipalităţi cu o populaţie mai mică de 2000 de locuitori dar cu mai mult de 20% din populaţia activ economică angajată în agricultură, excluzând anumite municipii rezidenţiale de navetişti

Norvegia Localităţi cu mai puţin de 200 de locuitori

Portugalia Aglomeraţii şi alte zone administrative cu mai puţin de 10.000 de locuitori

Suedia Localităţi cu mai puţin de 200 locuitori.

Scoţia Aglomeraţii si alte zone administrative cu mai puţin de 1000 de locuitori

Spania Municipalităţi cu mai puţin de 2000 de locuitori

Elveţia Comune cu mai puţin de 10.000 de locuitori

1.2.1. Criterii de delimitare a aşezărilor urbane şi rurale în România

- Prin legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, se face o ierarhizare a localităţilor pe ranguri astfel:

- rangul 0 - Capitala României, municipiu de importanţă europeană;

- rangul I - municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;

- rangul II - municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;

- rangul III - oraşe;

- rangul IV - sate reşedinţă de comună;

- rangul V - sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Localitate urbană localitatea în care majoritatea resurselor de muncă este ocupată în activităţi neagricole cu un nivel diversificat de dotare şi echipare, exercitând o influenţă socio-economică constantă şi semnificativă asupra zonei înconjurătoare.

Localitate rurală majoritatea forţei de muncă se află concentrată în agricultură, silvicultură, pescuit, oferind un mod specific şi viabil de viaţă locuitorilor săi, şi care prin politicile de modernizare îşi va păstra şi în perspectivă specificul rural;

majoritatea forţei de muncă se află în alte domenii decât cele agricole, silvice, piscicole, dar care oferă în prezent o dotare insuficientă necesară în vederea declarării ei ca oraş şi care, prin politicile de echipare şi de modernizare, va putea evolua spre localităţile de tip urban