Ecologie si Protectia Mediului

Curs
8.6/10 (12 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 87 în total
Cuvinte : 37377
Mărime: 3.86MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Moise Irina

Cuprins

1.1. Ecologia ca stiinta biologica - definitie, obiect de studiu, istoric

1.2. Ecologia agricola - definitie; istoric; continut

1.2.1. Agricultura ecologica; biologica; biodinamica

1.2.2. Agricultura durabila

1.2.3. Agricultura moderna

ECOSISTEMUL

2.1. Teoria generala a sistemelor

2.2. Caracteristicile sistemelor biologice

2.3. Conceptul de ecosistem

2.4. Biotopul

2.5. Biocenoza

2.6. Structura ecosistemului

2.7. Functiile ecosistemului

2.8. Dinamica ecosistemului

2.9. Tipuri de ecosisteme naturale

ORGANISMELE SI MEDIUL DE VIATA

3.1. Nisa ecologica

3.2. Factorii de mediu

3.3. Principalii factori abiotici si biotici

ECOSISTEMUL AGRICOL

4.1. Definitie

4.2. Biotopul agricol

4.3. Biocenoza agricola

4.4. Functiile ecosistemului agricol

4.5. Originea si evolutia ecosistemului agricol

4.6. Clasificarea ecosistemelor agricole

4.7. Productivitatea ecosistemelor agricole

ECOSISTEMUL AGRICOL SI ALIMENTATIA OMULUI

5.1. Necesitatile alimentare actuale ale omului

5.2. Resursele alimentare ale omenirii si producerea de bunuri alimentare

5.3. Cerinte si posibilitati de imbunatatire a nivelului de alimentatie a omului.

ACTIUNEA NEGATIVA A OMULUI IN ECOSISTEME

6.1. Distrugerea fitocenozei

6.2. Degradarea solului si reducerea fertilitatii sale

6.3. Distrugerea zoocenozei

6.4. Introducerea daunatorilor

6.5. Poluarea mediului ambiant

6.6. Mediile de poluare

6.7. Principalii poluanti ai mediului

6.8. Prevenirea si combaterea poluarii in ecosisteme

GOSPODARIREA RESURSELOR NATURALE

7.1. Principii ecologice de gospodarire a resurselor naturale si de protectie a mediului ambiant

7.2. Utilizarea optima a resurselor naturale din ecosisteme

7.3. Conservarea resurselor genetice

PROTECTIA MEDIULUI

8.1. Protectia mediului ambiant in lume

8.2. Protectia mediului ambiant in tara noastra

Extras din document

ECOLOGIA

SI ECOLOGIA AGRICOLA

1.1 Ecologia

1.1.1 Concepte si definitii

Ecologia este o ramura a biologiei care s-a dezvoltat ca stiinta a vietii, studiind structura, relatiile si legile functionarii invelisului viu al Pamântului.

Cuvâtul ecologie deriva de la cuvintele grecesti "oikos", "oikia" = casa, gospodarie si "logos" = stiinta, vorbire, studiu.

Etimologic - ecologia este stiinta care se ocupa cu studiul mediului si a modului in care vietuitoarele traiesc in el.

Ecologia este stiinta care studiaza legile interactiunii organismelor cu mediul lor de viata.

Ecologia presupune:

studierea conditiilor de viata ale plantelor si animalelor;

a relatiilor dintre vietuitoare, dintre acestea si mediu;

a relatiilor dintre om si natura.

Charles Darwin - existenta principiului interactiunii in lumea vie

- in lucrarea "Originea speciilor" din 1859 introduce si explica conceptul de "lupta pentru existenta".

Aceasta nu este altceva decât totalitatea relatiilor intraspecifice si interspecifice.

Exemplul clasic folosit de Ch. Darwin se refera la trifoiul rosu pentru samânta din Anglia.

trifoi rosu - bondari - soareci - pisici.

Obiectul de studiu al ecologiei il formeaza deci interrelatiile dintre organisme si dintre acestea si mediul lor fizic.

Interactiunile dintre organisme si dintre acestea cu materia nevie sunt consecintele unei legitati generale a materiei – interactiunea permanenta si universala a sistemelor si proceselor materiale.

Aceasta interactiune intre mediul viu si neviu nu este intâmplatoare, ea persista si se dezvolta de când exista materia vie, determinând aparitia unei legi generale a relatiilor organismelor: legea unitatii organismelor cu mediul lor.

- materia care alcatuieste atât substanta vie cât si nevie este formata din aceleasi elemente chimice.

Interactiunea organism-mediu genereaza o paleta larga de probleme;

- schimbarile numerice in materia vie;

- schimbarile productivitatii biologice;

- schimbari ale calitatii, sanatatii mediului.

Datorita acestor implicatii, obiectivele ecologiei s-au largit, fiind o stiinta a vietii, stiinta care interpreteaza biosfera, stiinta a supravietuirii.

In esenta, interactiunile dintre organisme si dintre acestea si mediul lor conditioneaza supravietuirea organismelor, printre care se afla si omul, ca parte integranta a materiei vii.

Omul este angrenat permanent intr-un proces de interactiune cu materia vie si nevie, actionând ca un factor ce modifica puternic legaturile dintre organisme si mediul lor.

In ultimul timp, datorita administrarii gresite a mediului de catre om, precum si datorita cresterii populatiei umane, productivitatea biologica a globului este in pericol de a nu realiza un standard de viata adecvat intregii populatii. Astfel, omul este pus in fata unei crize ecologice.

Din aceste motive ecologiei ii revine si rolul de a combate ignoranta ecologica, de a-l invata pe om regulile dupa care trebuie sa se desfasoare relatiile lui cu natura vie si nevie si de a-l orienta spre cunoasterea factorilor de care depinde refacerea resurselor naturale.

Desi cercetarile de ecologie au radacini mai vechi, cuvântul ecologie a fost introdus prima data de biologul german Ernst Haeckel (1866), care a inteles prin el "studiul tuturor relatiilor dintre animale si mediul lor organic si anorganic". Mai târziu, in aceasta definitie s-au inglobat si relatiile plantelor.

De la Haeckel si pâna in prezent, definitia ecologiei a cunoscut o anumita evolutie, insa se pot distinge doua categorii de definitii:

- una referitoare la relatiile organismelor cu mediul lor;

- alta, la relatiile sistemelor supraindividuale cu mediul lor ambiant.

Din prima categorie fac parte definitiile date de: Ch. Elton (1927), Nikolski (1955), Mac Fadyen (1957), Lamotte (1971), Krebs (1972), R. Dajoz (1970); iar din a II-a, definitiile elaborate de: E. Odum (1966, 1971), M. Ghiliarov (1973), B. Stugren (1975), N. Botnariuc si V. Vadineanu (1982).

1.1.2 Istoric

Desi intemeiata de un zoolog, in primele decenii ale existentei sale ecologia a fost dezvoltata in special de botanisti.

In 1877 K. Möbius introduce notiunea de biocenoza, pe baza studiilor asupra unui banc de stridii, apoi Schröter pe cele de autecologie (1896) si sinecologie (1902).

In 1896, botanistul danez E. Warming a reintrodus termenul de ecologie, care aproape fusese uitat.

In 1905, F.E. Clements fundamenteaza din punct de vedere teoretic si practic unele metode de cercetare cantitativa in ecologia vegetala.

F. Dahl introduce in 1908 notiunea de habitat, studiind conditiile de viata ale unui grup de arahnide.

In 1910, Johnson descrie notiunea de nisa ecologica, iar in 1911 V. Shelford introduce metode fiziologice de cercetare pentru fundamentarea repartitiei geografice a animalelor si formuleaza "Legea tolerantei".

In 1916, apoi in 1930, F.E. Clements a introdus conceptele de climax si specie indicatoare, descifrând in parte mecanismele succesiunii ecosistemelor din stadiul de pionierat pâna la stadiul de maturitate ecologica.

In 1927 Ch. Elton, prin lucrarea "Ecologia animala" pune bazele ecologiei trofice, descrind in termeni cantitativi piramida trofica, iar in 1928 R. Chapman formuleaza conceptul de rezistenta a mediului.

In 1935 A.G. Tansley elaboreaza si introduce in ecologie conceptul de ecosistem.

In 1940 Ch. Juday cerceteaza bugetul energetic al lacului Mendota (S.U.A.), fundamentând conceptul de structurare energetica a ecosistemului.

In 1942 R.L. Lindeman publica lucrarea "Aspectul trofo-dinamic al ecologiei" in care sintetizeaza cercetarile sale cu privire la fluxul de energie in lacul Cedar-Bog (S.U.A.) si raporturile energetice intre nivelurile trofice, fundamentând conceptia trofo-energetica in ecologie.

Dupa 1964, odata cu Programul Biologic International, initiat de UNESCO, ecologia a pasit in etapa integrarii si modelarii pe calculator. Se folosesc frecvent programele de prognoza si avertizare mai ales pentru evolutia daunatorilor si parazitilor, pentru rezolvarea unor probleme trofo-energetice sau demografice etc.

Studiile globale si regionale din ultimul timp au dus la conturarea a doua idei de baza ale ecologiei:

a. - Pamântul este un sistem cu dimensiuni si resurse materiale limitate si de aceea fiecare tara sau regiune de pe glob depinde de celelalte printr-un sistem integrator de interactiuni;

b. - Cu toata emanciparea sa materiala si spirituala, omul ramâne, din punct de vedere biologic, un component al biosferei si nu un stapân al acesteia.

Având in vedere aceste probleme, numeroase organisme si organizatii regionale sau mondiale au elaborat programe concrete privind gospodarirea resurselor mediului si protectia acestuia.

Preview document

Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 1
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 2
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 3
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 4
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 5
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 6
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 7
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 8
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 9
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 10
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 11
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 12
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 13
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 14
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 15
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 16
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 17
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 18
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 19
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 20
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 21
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 22
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 23
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 24
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 25
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 26
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 27
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 28
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 29
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 30
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 31
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 32
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 33
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 34
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 35
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 36
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 37
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 38
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 39
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 40
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 41
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 42
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 43
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 44
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 45
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 46
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 47
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 48
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 49
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 50
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 51
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 52
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 53
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 54
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 55
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 56
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 57
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 58
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 59
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 60
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 61
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 62
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 63
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 64
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 65
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 66
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 67
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 68
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 69
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 70
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 71
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 72
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 73
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 74
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 75
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 76
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 77
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 78
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 79
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 80
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 81
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 82
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 83
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 84
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 85
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 86
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 87
Ecologie si Protectia Mediului - Pagina 88

Conținut arhivă zip

  • Ecologie si Protectia Mediului.doc

Alții au mai descărcat și

Sisteme de Agricultura - Agricultura Durabila

ARGUMENT Prin sistem de agricultură se înţelege un complex de măsuri organizatorice pedo-ameliorative, agrofitotehnice, zootehnice, economice etc....

Proiect de Infiintare a unei Plantatii Legumicole

1. TEMA PROIECTULUI Tema proiectului reprezintă exploatarea unei ferme de producere a legumelor în camp, pentru consum, în unitatea CARMEN PROD...

Tehnici privind Ameliorarea Solului, Asolamentul si Fertilizarea Plantelor din Cultura Mare in Agricultura Biologica

2011 Introducere ,,Agricultură ecologică”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem de agricultură este...

Agricultura Ecologica

Agricultura ecologica este un sistem de agricultura ce face apel la toate mijloacele si instrumentele de munca, necesare obtinerii unor...

Metode Ecologice de Combatere a Buruienilor

Introducere In agricultura ecologica, lupta impotriva buruienilor cere un efort suplimentar pentru cunoasterea biologiei acestora. Plasticitatea...

Modul de Atac si Plantele Atacate de Speciile Prezente in Plantatiile Pomicole

Introducere Entomologia este o ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor. Noţiunea de entomologie provine din cuvintele greceşti...

Fabricarea Pastelor Fainoase

Fabricarea pastelor fainoase Pastele fainoase sunt produse alimentare ce se prepara din faina de grau si apa, cu sau fara adios de alte materiale...

Clasificarea Araturilor

Lucrarile solului sunt acele lucrari care se aplica terenurilor agricole, cu diferite unelte, in scopul realizarii in sol si la suprafata solului a...

Ai nevoie de altceva?