Entomologie

Curs
6.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 12 fișiere: doc
Pagini : 46 în total
Cuvinte : 21594
Mărime: 200.38KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Prof. dr. ing. Olimpia MARCU
Curs Entomolgie Anul 3 Silvicultura

Extras din document

ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ

Entomologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul insectelor. Denumirea ştiinţei provine de la grecescul entomon – insectă şi logos – vorbire, ştiinţă, iar cea a obiectului de studiu, de la latinescul insectus – segmentat, tăiat.

În ceea ce priveşte Entomologia forestieră, ea studiază morfologia, biologia şi ecologia insectelor din mediul forestier, în primul rând ale celor dăunătoare, în vederea aplicării măsurilor de prevenire şi combatere, dar şi ale celor folositoare, în vederea utilizării lor în combaterea biologică.

CAP.1. MORFOLOGIA EXTERNĂ A INSECTELOR

Insectele fac parte din punct de vedere sistematic din încrengătura Arthropoda, clasa Insecta. Ca la toate artropodele, corpul insectelor este segmentat şi acoperit cu un tegument tare, care formează scheletul exterior sau exoscheletul. Ceea ce deosebeşte însă insectele de celelalte artropode este faptul că segmentele corpului se grupează în trei regiuni distincte: cap, torace şi abdomen. De asemenea, sunt caracteristice la insectele adulte cele trei perechi de picioare toracale articulate, de unde şi altă denumire a clasei: Hexapoda.

1.1. Capul şi apendicele sale

Capul insectelor are aspectul unei cutii cu două deschideri: orificiul bucal în jurul căruia se găsesc piesele bucale şi orificiul occipital care face legătura cu toracele.

Capul este o capsulă chitinoasă formată din unirea a şase segmente sau metamere, vizibile numai în stadiul embrionar. Suprafaţa capsulei cefalice prezintă 3 suturi: sutura metopică sau epicranială, sutura clypeo-frontală şi sutura clypeo-labrală. Aceste suturi delimitează următoarele regiuni ale capului (vezi desen lucrări practice): vertex-ul (creştetul), partea cea mai înaltă a capului, delimitat anterior de frons (frunte) şi posterior de occiput; clypeus-ul separat de frunte prin sutura clypeo-frontală; părţile laterale ale capului se numesc gene; zonele dintre ochi şi occiput poartă denumirea de tempora (tâmple), după care urmează occiput-ul şi postocciput-ul.

Faţă de corp capul poate avea trei poziţii diferite:

• capul prognat, la care axa capului este în prelungire cu axa corpului (la Lepidoptera şi unele specii de Coleoptera);

• capul ortognat, la care axa capului este aproape perpendiculară pe axa corpului (Ensifera şi Caelifera – la lăcuste şi cosaşi);

• capul hipognat, la care axa capului formează un unghi ascuţit cu axa corpului şi aparatul bucal este îndreptat spre partea posterioară (Hemiptera – la ploşniţele de plante).

La cap se găsesc organele cefalice senzitive: ochi compuşi sau faţetaţi, ochi simpli sau oceli, antenele, precum şi piesele care alcătuiesc aparatul bucal.

Antenele

Sunt apendice perechi, pluriarticulate şi mobile, pe care se găsesc organe de simţ olfactiv, tactil, auditiv, static, ş.a.

Antena este alcătuită din următoarele părţi: scapus, pedicel, restul articolelor alcătuind flagelul (funiculul).

În ceea ce priveşte dimensiunile, unele insecte au antene foarte lungi, întrecând lungimea corpului (Acanthocinus aedilis), pe când altele au antenele foarte scurte (Musca domestica, Libellula sp.). Masculii au în general antene mai lungi decât femelele.

Forma antenelor variază foarte mult. Ele pot fi: drepte, când articolele antenale sunt aşezate liniar începând de la articolul bazal şi până la cel apical, sau geniculate, când primul sau primele articole sunt aşezate pe o axă, iar următoarele pe o altă axă şi formează între ele un unghi.

Cele drepte la rândul lor pot fi (vezi desen lucrări practice):

• setiforme, la care articolele antenale se subţiază treptat de la bază spre vârf (Blatta sp., Locustidae, Noctuidae);

• filiforme, când grosimea antenei este aceeaşi de la bază până la vârf (Lytta vesicatoria, Carabus sp.);

• serate, când fiecare articol antenal prezintă la partea interioară unul sau doi dinţi, luând aspectul unei lame de fierăstrău (Elateridae, Buprestidae);

• pectinate, la care articolele antenale sunt dezvoltate lateral ca dinţii unui pieptene. Pot fi cu un singur rând de dinţi – simplu pectinate (Ptilinus pectinicornis) sau cu două rânduri de dinţi – dublu pectinate (masculii de Lymantria dispar, Euproctis chrysorrhoea, Malacosoma neustria, etc.);

• aristate, când antena se termină printr-un articol lăţit pe care se găseşte o setă laterală, nudă sau păroasă (Musca domestica).

După forma ultimelor articole, cele geniculate pot fi:

• geniculat-măciucate (Ipidae), când articolele antenale terminale se îngroaşă mult sub formă de măciucă;

• geniculat-pectinate (Lucanus cervus);

• geniculat-lamelate întâlnite la cărăbuşi (Scarabaeidae), când ultimele articole antenale sunt transformate în lamele ce se deschid ca un evantai.

Preview document

Entomologie - Pagina 1
Entomologie - Pagina 2
Entomologie - Pagina 3
Entomologie - Pagina 4
Entomologie - Pagina 5
Entomologie - Pagina 6
Entomologie - Pagina 7
Entomologie - Pagina 8
Entomologie - Pagina 9
Entomologie - Pagina 10
Entomologie - Pagina 11
Entomologie - Pagina 12
Entomologie - Pagina 13
Entomologie - Pagina 14
Entomologie - Pagina 15
Entomologie - Pagina 16
Entomologie - Pagina 17
Entomologie - Pagina 18
Entomologie - Pagina 19
Entomologie - Pagina 20
Entomologie - Pagina 21
Entomologie - Pagina 22
Entomologie - Pagina 23
Entomologie - Pagina 24
Entomologie - Pagina 25
Entomologie - Pagina 26
Entomologie - Pagina 27
Entomologie - Pagina 28
Entomologie - Pagina 29
Entomologie - Pagina 30
Entomologie - Pagina 31
Entomologie - Pagina 32
Entomologie - Pagina 33
Entomologie - Pagina 34
Entomologie - Pagina 35
Entomologie - Pagina 36
Entomologie - Pagina 37
Entomologie - Pagina 38
Entomologie - Pagina 39
Entomologie - Pagina 40
Entomologie - Pagina 41
Entomologie - Pagina 42
Entomologie - Pagina 43
Entomologie - Pagina 44
Entomologie - Pagina 45

Conținut arhivă zip

  • Entomologie
    • cursento_anulII_1.doc
    • cursento_anulII_10.doc
    • cursento_anulII_11.doc
    • cursento_anulII_12.doc
    • cursento_anulII_2.doc
    • cursento_anulII_3.doc
    • cursento_anulII_4.doc
    • cursento_anulII_5.doc
    • cursento_anulII_6.doc
    • cursento_anulII_7.doc
    • cursento_anulII_8.doc
    • cursento_anulII_9.doc

Alții au mai descărcat și

Lucrare de Specialitate - Vanatoare

Cap.I Introducere In tara noastra,datorita conditiilor de mediu favorabile,se gasesc numeroase specii de vanat,diferentiate dupa zonele de...

Depistarea si Combaterea Daunatorilor Forestieri

ARGUMENT Asigurarea unei bune stari de sănătate a pădurilor se poate realiza în măsura în care este semnalată la timp prezenţa dăunătorilor. Acest...

Impaduriri

PIESE SCRISE 1. Descrierea unitAtii de bazA (de productie) 1.1. Asezarea geograficA. Padurea de folosinta forestiera apartinand comunei...

Proiect Tehnologic de Exploatare a Lemnului

Tema proiectului Proiect tehnologic de exploatare a lemnului din partida 318, parchetul Rojiste, U.P. V Madona, u.a. 100F, O.S. Sadova, D.S....

Proiect la Exploatari Forestiere - Devizul Tehnico–Economic privind Exploatarea Masei Lemnoase

Tema proiectului Să se întocmească devizul tehnico – economic privind exploatarea masei lemnoase din parchetul Tărcaiţa , partida 500 din cadrul...

Ameliorații Silvice

TEMA PROIECTULUI Ameliorarea si valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP...

Modul de Atac si Plantele Atacate de Speciile Prezente in Plantatiile Pomicole

Introducere Entomologia este o ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor. Noţiunea de entomologie provine din cuvintele greceşti...

Politică Agricolă Comună 2014-2020

1. Introducere Agricultura a fost şi este una din îndeletnicirile de bază ale omului încă din vremuri arhaice însă odată cu progresul tehnologiei,...

Ai nevoie de altceva?