Entomologie sem 2 - 2016

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 39 în total
Cuvinte : 11955
Mărime: 65.67KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Talmaciu

Extras din document

1.Paduchele lanos al marului- Eriosoma lanigerum Ord. Homoptera fam. Eriosomatidae

Prezinta 2 forme : o forma aptera si una aripata.

- Forma aptera are corpul oval brun-inchis de 1,9-2,1mm lungime. Corpul este acoperit cu o secretie ceroasa, filamentoasa, alba , dandu-i aspect lanos.

- Forma aripata are 1,8-2,3mm lungime si prezinta aripi. Larele sunt asemanatoare cu adultul.

Biologie. Paduchele lanos prezinta un ciclu biologic complet numai in tara de origine ( America de Nord) unde planta gazda primara este umul american iar planta gazda secundara este marul. In Europa si in tara noastra ciclul biologic este incomplet , are loc numai pe mar, foarte rar pe par si gutui. Prezinta o evolutie holociclica , monoecica. Ierneaza in stadiul de larva pe radacinile sau partile aeriene ale pomilor si are 8-12 generatii pe an.

Plante atacate si mod de daunare . Ataca marul , mai rara parul si gutuiul. Este o specie oligofaga.

Paduchii adultii si larvele , colonizeaza radacinile , tulpinile , ramurile , frunzele , intepand si sugand sucul celular. Partile atacate se hipertrofiaza si apar umflaturi , sub forma de nodozitati sau tumori canceroase.

Ca dusman natural prezinta viespia Aphelinus mali, care poate parazita in proportie de 80-100% paduchele lanos , adulti si larve.

Masuri de prevenire si combatere

- Respectarea masurilor de carantina fitosanitara

- Folosirea de material saditor sanatos

- Infiintarea de noi plantatii cu soiuri rezistente

- La semnalaraea atacului se aplica tratamente chimice de iarna sau in timpul repausului vegetativ folosind uleiuri : ulei Cosmol , sau in perioada de vegetatie se folosesc : Thiodan , Thionex-0,15% , Reldan 0,2%.

2.Paduchele verde al marului - Aphis pomi Ord. Homoptera , Fam. Aphididae

Prezinta 2 forme: una aptera si una aripata

- Forma aptera are 1,5 -2mm lungime si este de culoare verde , verde-galbui. ( Speciile de afide se deosebesc dupa cornicule )

- Forma aripata are 2-2,5mm lungime capul si pronotul de culoare neagra , restul corpului fiind de culoare neagra. Aripile sunt membranoase. Larvele sunt asemanatoare cu adultul.

Biologie si ecologie.

Ierneaza in stadiul de ou depus pe ramurile subtiri , sau la baza mugurilor , si are 8-12 generatii pe an. Este un afid cu dezvoltare holociclica, monoecica.

Plante atacate si mod de daunare

Ataca frecvent marul precum si alte rosacee. Este o specie oligofaga.

Adultii si larvele colonizeaza partea inferioara a frunzelor intepand si sugand sucul celular. In urma atacului frunzele se rasucesc incepand de la varf spre baza si de la marginile externe spre nervura principala alcatuind asa numitele pseudocecidii.( fructe cu aspect gofrat). Atacul se recunoaste dupa roua de miere cu care paduchii acopera organele atacate.Roua de miere- excremente care favorizeaza dezvoltarea ciupercii Capnodium saicinum produce fumagina sau innegrirea lastarilor.

Principalele specii pradatoare sunt reprezentate de speciile din familia de Coccinelidae ( buburuze ) care se hranesc cu toate stadiile de afide( paduchi) atat larve cat si adulti.

Masuri de prevenire si combatere

- La semnalarea primelor colonii se fac tratamente chimice de iarnautilizand produsele : Polibar 6% sau Carbetox 37 CE-1%

-In primavara , la aparitia primelor colonii , se aplica produse organofosforice sau piretroide : Karate 0,01% , Ripcord 0,03% , Fernos 0,05%

- Tratamentele se executa inainte de rasucirea frunzelor

3.Sfredelitorul tulpinilor - Cossus cossus ord.Lepidoptera , fam. Cossidae

anvergura- cu aripile deschise.

Futurii au 60-80 mm in anvergura , aripile anterioare si posterioare de culoare bruna-cenusie prevazute cu numeroase linii de culoare mai inchisa.

- Larva are 90-100 mm lungime de culoare rosie-inchis-dorsal , si galben-crem-ventral.

Biologie

Ierneaza in stadiul de larva in galeriile din interiorul tulpinilor sau a ramurilor mai groase si are o generatie la 2 ani.

Plante atacate si mod de daunare

Este un daunator polifag , ataca numeroase specii lemnoase : mar , par , prun , cais , cires, ulm , plop , salcie , tei , frasin. Prefera arborii debilitati si cu lemnul moale.

Pagube produc larvele (deoarece au aparat de rupt si mestecat) , care rod galerii in tulpini si in ramurile mai groase, galerii in care patrund microorganisme care duc la putrezirea lemnului.

Masuri preventive si combatere

-deoarece larvele se dezvolta in interiorul tulpinilor combaterea este foarte greoaie

- masuri de igiena culturala : curatarea scoartei de muschi si licheni , taierea ramurilor uscate , taieri de rarire a coroanei.

- introducerea in galerii a unor substante toxice cu actiune gazoasa cum ar fi : sulfura de carbon , delicia etc.

Preview document

Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 1
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 2
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 3
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 4
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 5
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 6
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 7
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 8
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 9
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 10
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 11
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 12
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 13
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 14
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 15
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 16
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 17
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 18
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 19
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 20
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 21
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 22
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 23
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 24
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 25
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 26
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 27
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 28
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 29
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 30
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 31
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 32
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 33
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 34
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 35
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 36
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 37
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 38
Entomologie sem 2 - 2016 - Pagina 39

Conținut arhivă zip

  • Entomologie sem 2 - 2016.docx

Alții au mai descărcat și

Modul de atac și plantele atacate de speciile prezente în plantațiile pomicole

Introducere Entomologia este o ramură a zoologiei care se ocupă cu studiul insectelor. Noţiunea de entomologie provine din cuvintele greceşti...

Laspeyresia Funebrana - Viermele Prunelor

Viermele prunelor Viermele prunelor face parte din Ordinul Lepidoptera, familia Tortricide. In literatura de specialitate este intîlnit sub forma...

Viticultură

INTRODUCERE ÎN VITICULTURÃ 1.1. DEFINItIA sI CONtINUTUL VITICULTURII Termenul de viticulturã derivã din limba latinã: „vitis“ = vitã de vie si...

Amenajarea Pădurilor

TEMA 1.1. - AMENAJAREA PĂDURILOR ÎN CONTEXTUL SILVICULTURII CU ŢELURI MULTIPLE. SARCINILE , BAZELE ŞI PRINCIPIILE DE AMENAJARE A PĂDURILOR CU...

Entomologie

ENTOMOLOGIE FORESTIERĂ Entomologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul insectelor. Denumirea ştiinţei provine de la grecescul entomon – insectă...

Pedologie

OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII 1.1. OBIECTUL PEDOLOGIEI Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului (din...

Tehnologia malțului și a berii

MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA BERII 1. Orzul Orzul este materia primă tradiţională pentru fabricarea berii, fiind puţin pretenţios din...

Tehnologia Vinului

Denumirea de OENOLOGIE îşi are originea în cuvintele greceşti ”oenos-vin”  şi ”logos-vorbire”, în sens mai larg ”ştiinţa vinificaţiei”. De fapt...

Ai nevoie de altceva?