Fitocenologie

Curs
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 5 fișiere: pdf
Pagini : 50 în total
Cuvinte : 6406
Mărime: 1.60MB (arhivat)
Cost: Gratis

Extras din document

C1 - FITOCENOLOGIE

Plantele verzi

- reprezintă componenta majoritară a vegetaţiei;

- sunt singurele organisme capabile să preia, în procesul de fotosinteză, energia

solară şi să o acumuleze în substanţe organice pornind de la substanţele

anorganice;

- intervin în reglarea compoziţiei atmosferei terestre.

În fotosinteză CO2 este preluat din atmosferă iar O2 este eliberat.

- plantele modifică substratul şi dau specificul condiţiilor climatice – edafice ale

globului;

- depind obligatoriu de mediul pe care se dezvoltă şi pe care il modifică căpătând

adaptări structurale şi funcţionale;

- sunt indicatori ecologici ai mediului abiotic. Dacă o specie poate da informaţii

despre factorii dintr-un anumit loc, o fitocenoză poate oglindii întregul complex de

factori.

- sunt indicatori biotici, indicatori ai relaţiilor dintre colectivităţile de plante.

Vegetaţia este producătorul principal de hrană pentru om şi animale.

Organismele, animale sau vegetale, nu au trăit şi nu trăiesc izolat, ci în

comunităţi cu grade diferite de complexitate şi într-un echilibru dinamic cu

ansamblul factorilor de mediu.

Aceste comunităţi nu s-au constituit şi nu se constituie la întâmplare, ci pe

baza unor legităţi perfectate în timp, verificate de mecanismele co-evolutive şi

descifrate de o serie de discipline biologice între care se situează şi fitocenologia.

Apariţia agriculturii, folosirea iraţională a resurselor naturale.. au dus la

artificializare.

Reglementarea folosirii resurselor a dus la apariţia unor noi ramuri:

economia păşunatului – PRATICULTURA şi economia forestieră SILVICULTURA.

Fitocenologia (phyton gr. – plantă ; konosis gr. – care se asociază,

se reuneşte; logos gr. ştiinţă, vorbire) este o ştiinţă biologică de sinteză ce

studiază covorul vegetal în strânsă interdependenţă cu mediul în care acesta se

dezvoltă.

Studază relaţiile de intercondiţionare şi influenţare reciprocă dintre

comunităţiule vegetale şi complexul de factori ecologici (sol, climă, factori biotici,

istorico- genetic).

Rezultatul acestor interacţiuni se materializează în constituirea unor

sisteme biologice suprapopulaţionale care în dinamica lor evolueaza spre

optimizarea structurală şi funcţională, spre realizarea unei homeostazii ridicate,

sisteme la nivelul cărora au loc procesele primare de acumulare şi transformare a

materiei şi energiei, de transferare şi diversificare a informaţiei, de modelare a

acţiunii factorilor ambientali.

Aceste sisteme se numesc fitocenoze şi reprezintă producătorul primar

al fiecărui tip de biocenoză.

Deci, fitocenologia se ocupă cu studiul complex al structurii şi

funcţiilor fitocenozelor, al raporturilor lor cu mediul abiotic şi biotic, al

răspândirii , tipizării şi clasificării lor, precum şi de elaborarea principiilor

şi procedeelor de folosire raţională şi conservare a fitocenozelor.

În unele ţări se foloseşte termenul de fitosociologie, datorită unor

analogii făcute de anumiţi autori între sociologia umană şi cea a comunităţilor

vegetale.

Deşi fitocenologia este disciplină de sine stătătoare, fitocenologul este

obligat să facă apel la pedologie, geomorfologie, climatologie, ecologie generală,

biochimie, evoluţionism, taxonomie vegetală etc.

Preview document

Fitocenologie - Pagina 1
Fitocenologie - Pagina 2
Fitocenologie - Pagina 3
Fitocenologie - Pagina 4
Fitocenologie - Pagina 5
Fitocenologie - Pagina 6
Fitocenologie - Pagina 7
Fitocenologie - Pagina 8
Fitocenologie - Pagina 9
Fitocenologie - Pagina 10
Fitocenologie - Pagina 11
Fitocenologie - Pagina 12
Fitocenologie - Pagina 13
Fitocenologie - Pagina 14
Fitocenologie - Pagina 15
Fitocenologie - Pagina 16
Fitocenologie - Pagina 17
Fitocenologie - Pagina 18
Fitocenologie - Pagina 19
Fitocenologie - Pagina 20
Fitocenologie - Pagina 21
Fitocenologie - Pagina 22
Fitocenologie - Pagina 23
Fitocenologie - Pagina 24
Fitocenologie - Pagina 25
Fitocenologie - Pagina 26
Fitocenologie - Pagina 27
Fitocenologie - Pagina 28
Fitocenologie - Pagina 29
Fitocenologie - Pagina 30
Fitocenologie - Pagina 31
Fitocenologie - Pagina 32
Fitocenologie - Pagina 33
Fitocenologie - Pagina 34
Fitocenologie - Pagina 35
Fitocenologie - Pagina 36
Fitocenologie - Pagina 37
Fitocenologie - Pagina 38
Fitocenologie - Pagina 39
Fitocenologie - Pagina 40
Fitocenologie - Pagina 41
Fitocenologie - Pagina 42
Fitocenologie - Pagina 43
Fitocenologie - Pagina 44
Fitocenologie - Pagina 45
Fitocenologie - Pagina 46
Fitocenologie - Pagina 47
Fitocenologie - Pagina 48
Fitocenologie - Pagina 49
Fitocenologie - Pagina 50

Conținut arhivă zip

  • Fitocenologie C1 Fitocenologia.pdf
  • Fitocenologie C2 Flora, vegetatia. Fitocenoza..pdf
  • Fitocenologie C3 Structura fitocenozelor. Fizionomie. Aspect..pdf
  • Fitocenologie C4 Bioforme..pdf
  • Fitocenologie C5-Geoelemente. Structura ecologica..pdf

Alții au mai descărcat și

Reacția Ecofiziologică a Grâului Față de Tipul de Fertilizare Organică

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I IMPORTANŢA, BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA GRÂULUI 1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă...

Cercetări privind influența unor verigi tehnologice asupra producerii de sămânță la soiul de grâu de toamnă

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Rolul microelementelor în nutriția plantelor

NUTRIȚIA MINERALĂ A PLANTELOR Substanţele organice complexe ce alcătuiesc corpul plantelor şi asigură buna desfăşurare a proceselor fiziologice...

Calitatea cariopselor de grâu, reflectată prin însușiri fizice, fiziologice și biochimice

GRÂUL Importanta Grâul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele întinse pe care este semanat, precum si...

Bazele realizării producției agricole în condiții de stres

Productiile agricole se obtin in functie de modul in care s-au cultivat plantele, ce tratamente, conditii li s-au oferit.In cazul in care necesarul...

Marketingul și Sistemele Agricole și Agroalimentare

Cap. 1.1 MARKETINGUL ŞI SISTEMELE AGRICOLE ŞI AGROALIMENTARE Marketingul este definit ca un ansamblu de activităţi ale întreprinderii ce are ca...

Cursuri dezvoltare rurală și regională

Fiecare ţară, indiferent de gradul de dezvoltare economică şi socială, se confruntă cu probleme în dezvoltarea economică echilibrată a...

Te-ar putea interesa și

Climatul urban și spațiile verzi

INTRODUCERE Restrângerea spațiilor verzi accentuează puternic riscurile ecologice urbane și are un impact negativ imediat asupra calității vieții...

Aspecte fitogegrafice din depresiunea Cracau-Bistrita

INTRODUCERE Depresiunea Cracău-Bistrița reprezintă o zonă ecologică cu ample condiții de viața , remarcându-se astfel un număr important de specii...

Analiza de stare a ecosistemului Lacul Natural de Baraj Cuejdel (Lacul Crucii) - județul Neamț

INTRODUCERE Lacul de baraj natural Cuiejdel, situat la 25 km de Piatra Neamt, s-a format recent (1978), prin surpare si alunecare. Este cel mai...

Floră

Pincipalii termeni tehnici folosiţi pentru caracterizarea ecologică a plantelor Formele biologice: Fanerofite (Ph) - în care sunt reunite...

Valoarea silviculturală a pădurii Suici, județul Argeș

INTRODUCERE Pădurea a fost considerată întotdeauna un partener al omului în evoluția sa, dar de la relația inițială individuală și oarecum idilică...

Amenajarea unei zone verzi în Curtea de Argeș

INTRODUCERE Spațiile publice atractive, îmbogățite de plantațiile ornamentale, contribuie mult la imaginea unui oraș și la apropierea oamenilor de...

Planul de management la Parcul Comana

Capitolul 1 Zonarea şi obiectivele din punct de vedere al conservării naturii Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotararea de Guvern...

Parcul Natural Comana

Introducere Parcul Natural Comana a fost constituit prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 2004 în baza documentaţiei elaborate de către Institutul...

Ai nevoie de altceva?