Fitotehnie - Cereale

Curs
9.2/10 (11 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 170 în total
Cuvinte : 65365
Mărime: 11.94MB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Stanciu Alina
Cursuri de Fitotehnie, Facultatea de Protectia Mediului din cadrul Universitatii din Oradea, Capitolul 3

Extras din document

CAPITOLUL 3

CEREALE

3.1. GENERALITATI

3.1.1. Importanta

Cerealele reprezinta grupa fitotehnica de plante cu cel mai mare areal de raspândire în toate zonele de cultura pe glob. implicit si în România. Boabele (fructele) acestor plante de câmp, bogate în substante extractive neazotate (circa 2/3 din continutul lor) si alti compusi (proteine, grasimi, vitamine etc.) (tab. 3.1), au largi utilizari în hrana omului (ca aliment de baza sub forma de pâine, paste fainoase etc.) si a animalelor, sau ca materie prima pentru diferite industrii. Ele sunt dintre cele mai vechi plante luate în cultura în bazinul mediteranean, Caucaz si Asia Centrala etc, având o vechime de circa zece mii de ani.

Tabelul 3.1.

Compozitia chimica a boabelor de cereale

Principalele componente % Specificare

Apa 12-14 - la nivelul umiditatii critice

Proteine

(N x 5,85) 8-25 - în proportie mai mare la periferia bobului (în pericarp), însa digestibilitatea creste spre interiorul bobului

- albumine - 4 - 5%; globuline = 5 - 10%; caseine = 85 - 90%

- din totalul caseinelor: 40 - 50% = prolamine; 30 - 40% = glutenine

- prolaminele cerealelor sunt: gliadina (grâu si secara), hordeina (orz), avenina (ovaz), zeina (porumb) etc.

- influenta factorilor genetici: grâu durum 20- 25%; grâu moale = 12-1 5% etc.

- continutul este influentat de factorii de vegetatie (clima, fertilizare etc.)

- aminoacizi: esentiali (9); semiesentiali (6); neesentiali (5)

Glucide 55-70 - amidon circa 90%; creste de la periferie spre centru; în embrion lipseste

- dextrine si zaharuri circa 10% (în proportie mai mare în embrion)

- continutul este influentat de clima, fertilizare etc.

Grasimi 1,5-6 - % mai ridicat în boabele de porumb

- majoritatea depozitate în embrion (la porumb, circa 35%)

- în scutelum circa 45%

- compozitie grasimi: acizi grasi, glicerina, fitostearine si lecitine

Celuloza 2,0-12 - majoritatea în boabele îmbracate în pleve (orz, ovaz)

- boabele mici au un procent mai ridicat decât cele mari

Cenusa

0,2 - 5,5 - în tarate = 4,5 -5,5%

- în faina alba de grâu = 0,2 - 0,3%

- compusi: acid fosforic, oxizi de K si de Mg (principali); oxizi de Ca, Fe, Na (secundari) etc

Nota: Paiele, strujenii si plevele contin 2 - 4% proteine brute, l - 2% grasimi brute, 33 - 40% substante extractive neazotate, 30 - 40% celuloza si 3 - 12% cenusa (formata din 70 - 80% siliciu si 10 - 13% potasiu etc.).

Aceasta grupa fitotehnica cuprinde plante din familia Poaceae (Gramineae), împartite în:

- Cereale originare din climatul temperat, cu cerinte termice mai reduse, fructe alungite prevazute cu sant ventral (longitudinal) si care, la germinare, emit 3-8 radacini embrionare (grâul, secara, triticale, orzul si ovazul);

- Cereale originare din climatul cald, cu cerinte termice ridicate, având fructe fara santulet, de forme diferite, iar la germinare formeaza o radacina embrionara (orezul, porumbul, sorgul, meiul).

În grupa cerealelor este inclusa si hrisca, planta din familia Polygonaceae, cu importanta redusa pentru tara noastra, al carei fruct are continutul si utilizarile similare cu a celorlalte plante din aceasta grupa fitotehnica.

Suprafata cultivata cu cereale, pe glob, este de 700 - 740 milioane hectare reprezentând circa 50% din suprafata arabila a lumii (estimata de F.A.O. la 1,4 - 1,6 miliarde ha), în 1998 suprafata mondiala cu cereale a fost de 692 milioane ha, productia totala de 2.052 milioane t, iar productia medie la ha de 29,70 q („Production yearbook”, F.A.O., voi. 52, 1998).

În România cerealele se cultiva pe 6,0 - 6,5 milioane hectare (60 - 65% din terenul arabil), cu o productie medie de circa 30 q/ha, si o productie totala de 18-20 milioane tone (circa 8 q/cap de locuitor).

În tara noastra suprafete mai mari detin grâul, porumbul si orzut, care sunt raspândite în toate zonele agricole ale tarii. Celelalte cereale se cultiva pe suprafete mai restrânse si numai în anumite zone pedoclimatice.

Principalele cereale fiind din aceeasi familie botanica (Poaceae = Gramineae), au particularitati biologice, morfologice, anatomice si biochimice comune, care vor fi prezentate detaliat în continuare, dupa care se va descrie biologia si tehnologia de cultivare pentru fiecare cereala în parte.

3.1.2. Particularitatile biologice ale cerealelor

Germinatia (încoltirea). În prezenta apei, a aerului si temperaturii potrivite semintele „viabile” trec de la viata latenta la viata activa, începându-si ciclul de vegetatie.

Cantitatea de apa absorbita de seminte pentru a încolti este diferita în functie de specie, fiind, în medie, la cereale (cu exceptia meiului), de circa 50% din masa semintelor (grâul 45%, secara 58%, orzul 4fc%, ovazul 60%, porumbul 44%, meiul 25%). Alte plante, cum sunt leguminoasele, cu seminte bogate în proteina, absorb de circa 2 ori mai multa apa pentru încoltire decât cerealele).

Ritmul de absorbtie a apei este diferit dupa specie si temperatura. Apa absorbita este repartizata într-un procent mai mare în zona embrionului.

Temperatura influenteaza mult ritmul germinatiei, fiecare planta având un prag minim, unul optim si unul maxim al valorilor termice între care se desfasoara acest proces. Astfel, la cerealele originare din zona temperata (grâu, secara, orz, ovaz), temperatura minima de germinatie este de l - 3°C, optima între 20 - 25°C, iar maxima 28 - 32°C. La porumb, temperatura minima este de 8 - 10°C, optima 32 - 33°C, iar maxima 40°C. Apropiate de ale porumbului sunt si temperaturile de germinatie la mei si sorg.

Preview document

Fitotehnie - Cereale - Pagina 1
Fitotehnie - Cereale - Pagina 2
Fitotehnie - Cereale - Pagina 3
Fitotehnie - Cereale - Pagina 4
Fitotehnie - Cereale - Pagina 5
Fitotehnie - Cereale - Pagina 6
Fitotehnie - Cereale - Pagina 7
Fitotehnie - Cereale - Pagina 8
Fitotehnie - Cereale - Pagina 9
Fitotehnie - Cereale - Pagina 10
Fitotehnie - Cereale - Pagina 11
Fitotehnie - Cereale - Pagina 12
Fitotehnie - Cereale - Pagina 13
Fitotehnie - Cereale - Pagina 14
Fitotehnie - Cereale - Pagina 15
Fitotehnie - Cereale - Pagina 16
Fitotehnie - Cereale - Pagina 17
Fitotehnie - Cereale - Pagina 18
Fitotehnie - Cereale - Pagina 19
Fitotehnie - Cereale - Pagina 20
Fitotehnie - Cereale - Pagina 21
Fitotehnie - Cereale - Pagina 22
Fitotehnie - Cereale - Pagina 23
Fitotehnie - Cereale - Pagina 24
Fitotehnie - Cereale - Pagina 25
Fitotehnie - Cereale - Pagina 26
Fitotehnie - Cereale - Pagina 27
Fitotehnie - Cereale - Pagina 28
Fitotehnie - Cereale - Pagina 29
Fitotehnie - Cereale - Pagina 30
Fitotehnie - Cereale - Pagina 31
Fitotehnie - Cereale - Pagina 32
Fitotehnie - Cereale - Pagina 33
Fitotehnie - Cereale - Pagina 34
Fitotehnie - Cereale - Pagina 35
Fitotehnie - Cereale - Pagina 36
Fitotehnie - Cereale - Pagina 37
Fitotehnie - Cereale - Pagina 38
Fitotehnie - Cereale - Pagina 39
Fitotehnie - Cereale - Pagina 40
Fitotehnie - Cereale - Pagina 41
Fitotehnie - Cereale - Pagina 42
Fitotehnie - Cereale - Pagina 43
Fitotehnie - Cereale - Pagina 44
Fitotehnie - Cereale - Pagina 45
Fitotehnie - Cereale - Pagina 46
Fitotehnie - Cereale - Pagina 47
Fitotehnie - Cereale - Pagina 48
Fitotehnie - Cereale - Pagina 49
Fitotehnie - Cereale - Pagina 50
Fitotehnie - Cereale - Pagina 51
Fitotehnie - Cereale - Pagina 52
Fitotehnie - Cereale - Pagina 53
Fitotehnie - Cereale - Pagina 54
Fitotehnie - Cereale - Pagina 55
Fitotehnie - Cereale - Pagina 56
Fitotehnie - Cereale - Pagina 57
Fitotehnie - Cereale - Pagina 58
Fitotehnie - Cereale - Pagina 59
Fitotehnie - Cereale - Pagina 60
Fitotehnie - Cereale - Pagina 61
Fitotehnie - Cereale - Pagina 62
Fitotehnie - Cereale - Pagina 63
Fitotehnie - Cereale - Pagina 64
Fitotehnie - Cereale - Pagina 65
Fitotehnie - Cereale - Pagina 66
Fitotehnie - Cereale - Pagina 67
Fitotehnie - Cereale - Pagina 68
Fitotehnie - Cereale - Pagina 69
Fitotehnie - Cereale - Pagina 70
Fitotehnie - Cereale - Pagina 71
Fitotehnie - Cereale - Pagina 72
Fitotehnie - Cereale - Pagina 73
Fitotehnie - Cereale - Pagina 74
Fitotehnie - Cereale - Pagina 75
Fitotehnie - Cereale - Pagina 76
Fitotehnie - Cereale - Pagina 77
Fitotehnie - Cereale - Pagina 78
Fitotehnie - Cereale - Pagina 79
Fitotehnie - Cereale - Pagina 80
Fitotehnie - Cereale - Pagina 81
Fitotehnie - Cereale - Pagina 82
Fitotehnie - Cereale - Pagina 83
Fitotehnie - Cereale - Pagina 84
Fitotehnie - Cereale - Pagina 85
Fitotehnie - Cereale - Pagina 86
Fitotehnie - Cereale - Pagina 87
Fitotehnie - Cereale - Pagina 88
Fitotehnie - Cereale - Pagina 89
Fitotehnie - Cereale - Pagina 90
Fitotehnie - Cereale - Pagina 91
Fitotehnie - Cereale - Pagina 92
Fitotehnie - Cereale - Pagina 93
Fitotehnie - Cereale - Pagina 94
Fitotehnie - Cereale - Pagina 95
Fitotehnie - Cereale - Pagina 96
Fitotehnie - Cereale - Pagina 97
Fitotehnie - Cereale - Pagina 98
Fitotehnie - Cereale - Pagina 99
Fitotehnie - Cereale - Pagina 100
Fitotehnie - Cereale - Pagina 101
Fitotehnie - Cereale - Pagina 102
Fitotehnie - Cereale - Pagina 103
Fitotehnie - Cereale - Pagina 104
Fitotehnie - Cereale - Pagina 105
Fitotehnie - Cereale - Pagina 106
Fitotehnie - Cereale - Pagina 107
Fitotehnie - Cereale - Pagina 108
Fitotehnie - Cereale - Pagina 109
Fitotehnie - Cereale - Pagina 110
Fitotehnie - Cereale - Pagina 111
Fitotehnie - Cereale - Pagina 112
Fitotehnie - Cereale - Pagina 113
Fitotehnie - Cereale - Pagina 114
Fitotehnie - Cereale - Pagina 115
Fitotehnie - Cereale - Pagina 116
Fitotehnie - Cereale - Pagina 117
Fitotehnie - Cereale - Pagina 118
Fitotehnie - Cereale - Pagina 119
Fitotehnie - Cereale - Pagina 120
Fitotehnie - Cereale - Pagina 121
Fitotehnie - Cereale - Pagina 122
Fitotehnie - Cereale - Pagina 123
Fitotehnie - Cereale - Pagina 124
Fitotehnie - Cereale - Pagina 125
Fitotehnie - Cereale - Pagina 126
Fitotehnie - Cereale - Pagina 127
Fitotehnie - Cereale - Pagina 128
Fitotehnie - Cereale - Pagina 129
Fitotehnie - Cereale - Pagina 130
Fitotehnie - Cereale - Pagina 131
Fitotehnie - Cereale - Pagina 132
Fitotehnie - Cereale - Pagina 133
Fitotehnie - Cereale - Pagina 134
Fitotehnie - Cereale - Pagina 135
Fitotehnie - Cereale - Pagina 136
Fitotehnie - Cereale - Pagina 137
Fitotehnie - Cereale - Pagina 138
Fitotehnie - Cereale - Pagina 139
Fitotehnie - Cereale - Pagina 140
Fitotehnie - Cereale - Pagina 141
Fitotehnie - Cereale - Pagina 142
Fitotehnie - Cereale - Pagina 143
Fitotehnie - Cereale - Pagina 144
Fitotehnie - Cereale - Pagina 145
Fitotehnie - Cereale - Pagina 146
Fitotehnie - Cereale - Pagina 147
Fitotehnie - Cereale - Pagina 148
Fitotehnie - Cereale - Pagina 149
Fitotehnie - Cereale - Pagina 150
Fitotehnie - Cereale - Pagina 151
Fitotehnie - Cereale - Pagina 152
Fitotehnie - Cereale - Pagina 153
Fitotehnie - Cereale - Pagina 154
Fitotehnie - Cereale - Pagina 155
Fitotehnie - Cereale - Pagina 156
Fitotehnie - Cereale - Pagina 157
Fitotehnie - Cereale - Pagina 158
Fitotehnie - Cereale - Pagina 159
Fitotehnie - Cereale - Pagina 160
Fitotehnie - Cereale - Pagina 161
Fitotehnie - Cereale - Pagina 162
Fitotehnie - Cereale - Pagina 163
Fitotehnie - Cereale - Pagina 164
Fitotehnie - Cereale - Pagina 165
Fitotehnie - Cereale - Pagina 166
Fitotehnie - Cereale - Pagina 167
Fitotehnie - Cereale - Pagina 168
Fitotehnie - Cereale - Pagina 169
Fitotehnie - Cereale - Pagina 170

Conținut arhivă zip

  • Cereale - Capitolul 3.doc

Alții au mai descărcat și

Agrotehnică aplicată la principalele culturi în cadrul unității agricole SC Agrocomplex Luncă Pașcani SA

Introducere Pentru realizarea unor culturi de calitate și productive din punct de vedere cantitativ, solul reprezintă principalul factor care...

Reacția Ecofiziologică a Grâului Față de Tipul de Fertilizare Organică

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I IMPORTANŢA, BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA GRÂULUI 1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă...

Pratologie și Pratotehnica

INTRODUCERE O componentă importantă a patrimoniului funciar al ţării noastre o constituie suprafaţa de 4,9 milioane hectare de pajişti...

Modernizare fermă vegetală - cultură mare prin achiziție de utilaje

1.1 Descrierea societatii in care se implementeaza investitia Denumirea Societatii: S.C. Crist Agro S.R.L. Data infiintarii: 16.08.2013 Cod unic...

Cercetări privind influența unor verigi tehnologice asupra producerii de sămânță la soiul de grâu de toamnă

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Sisteme de combatere integrată la grâu

Importanta culturii de grau Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara.Este cultivat in peste 100 de tari si...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Pajiști

Introducere Producerea furajelor reprezintă o activitate economică esenţială în creşterea animalelor şi a constituit o preocupare a omului din...

Te-ar putea interesa și

Observații privind influența factorilor de mediu asupra producției de soia în condițiile pedoclimatice ale județului Dâmbovița

Încă de la începutul acestei lucrări țin să aduc mii de mulțumiri doamnei Ș. l., dr. ing. Loredana Neagu Frăsin și întregului colectiv de la CTS...

Risipa alimentară și implicații asupra mediului

INTRODUCERE Actualitatea temei investigate. Securitatea alimentară constituie un factor de importanţă majoră în stabilitatea economică, socială,...

Cultura Grâului

Capitolul I INTRODUCERE 1.1 Importanţa grâului Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă pe glob cele mai mari...

Studierea Epocilor de Semănat a Orzului de Toamnă după Mazăre la Boabe

Introducere Orzul este una din cele mai însemnate culturi furajere cu un potential înalt de productivitate. De aceea în condițiile Republicii...

Influența epocilor de semănat asupra productivității orzului de toamnă

RECOMANDĂRI Bibliografie: Introducere Orzul este una din cele mai însemnate culturi furajere cu un potenţial productiv înalt. Deaceea în...

Proiect de An la Fitotehnie

Cap. I Incadrarea culturilor intru-un asolament corespunzator 1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma Bune...

Fitotehnie

Cap. I Incadrarea culturilor intru-un asolament corespunzator 1.1 Consideratii generale asupra rotatiei la plantele cultivate in ferma SC.INUL.SRL...

SC Frații Roșca SRL - cultură grâu și rapiță

CAP.I. CADRUL NATURAL LA S.C. FRATII ROSCA S.R.L. (PUNCT DE LUCRU BRANCOVENI, PUNCT DE LUCRU SOPARLITA) 1. Introducere 1.1 Asezare geografica...

Ai nevoie de altceva?