Cuprins
I MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI 3
II MĂSURĂTORI ŞI ERORI 9
III NOŢIUNI DE MECANICĂ 14
IV FENOMENE DE SUPRAFAŢĂ ŞI DE CONTACT 26
V FENOMENE MOLECULARE DE TRANSPORT 30
VI TERMODINAMICA 34
VII RADIOACTIVITATE 43
B. AGROMETEOROLOGIE
I INTRODUCERE 49
II ATMOSFERA ŞI RADIAŢIA 58
III TEMPERATURA SOLULUI ŞI A AERULUI 63
IV PRESIUNEA ATMOSFERICĂ 70
V VAPORII DE APĂ ŞI PRECIPITAŢIILE 78
VI EVAPORAREA ŞI EVAPOTRANSPIRAŢIA 88
VII VÂNTUL 93
VIII VREMEA ŞI MERSUL VREMII 103
IX NOŢIUNI DE CLIMATOLOGIE 108
X INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII PLANTELOR 111
XI ACCIDENTE CLIMATICE (FENOMENE METEOROLOGICE DĂUNĂTOARE AGRICULTURII) 119
BIBLIOGRAFIE 129
Extras din document
CAPITOLUL MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI
2.1. Constituirea unui sistem. Un sistem de unităti este un ansamblu de unităti legate prin formule.
Teoretic, alegerea unitătilor se poate face în mod arbitrar, dar mărimile care intervin în diferite
domenii ale ştiintelor fizice nu sunt independente. Se ajunge atunci la un sistem “incoerent” în care
legile fac să intervină coeficienti numerici total inutili şi incomozi.
Ca urmare, se construieşte un sistem “coerent” urmărind o alegere triplă:
• alegerea unui număr minim de mărimi independente care să permită descrierea ansamblului
ştiintelor fizice: acestor mărimi le sunt asociate unitătile fundamentale.
• alegerea naturii acestor mărimi, scopul fiind ca unitătile fundamentale să fie definite cu cea
mai bună precizie posibilă: unitătile fundamentale sunt definite plecând de la etaloane
fundamentale (element material, de la care se utilizează o anumită proprietate).
• alegerea unor relatii de definitie a mărimilor derivate: unitătile sunt coordonate astfel încât
coeficientii numerici să fie cel mai frecvent egali cu 1.
Exemple:
Fiind fixate unitătile fundamentale pentru lungime şi pentru timp, unitatea derivată pentru viteză se
deduce din legea cea mai simplă, cea a mişcării rectilinii uniforme L = V T UV = ULxUT
-1 . In SI, V
se exprimă în ms-1.
• Din păcate, este imposibil să se facă să dispară simultan toti coeficientii numerici în toate
formulele; exemplul cel mai simplu este cel al unitătii de suprafată: dacă se alege “metrul pătrat”
(aria unui pătrat cu latura L: S=L2 ), aria unui cerc face să intervină constanta “π“, S=πR2. In
general, oricărei formule fizice care contine π i se asociază o geometrie care prezintă simetrie de
revolutie.
2.2. Unitătile fundamentale ale SI
Sistemul international are şapte unităti fundamentale (tabelul următor).
OBSERVAŢIE. Acestor unităţi fundamentale trebuie să li se adauge două unităţi numite
“suplimentare”:
Preview document
Conținut arhivă zip
- Fizica si Agrometeorologie.pdf
Alții au mai descărcat și
I. INFLUENŢA LUCRĂRILOR SOLULUI ASUPRA PRODUCŢIEI DE PORUMB 1.1. Importanţa culturii porumbului Porumbul este una din principalele cereale ale...
INTRODUCERE Integrarea în Uniunea Europeană a impus adaptarea producţiei cărnii de porc la cerinţele pieţii comunitare care solicită o calitate...
În conditiile existente din tara noastra, cresterea bovinelor, în general, si a vacilor de lapte în special, constituie o problema vitala si...
Dintre alimentele de origine animala, carnea ocupa locul principal. Acest fapt se datoreste valorii nutritive foarte ridicate, gustului si...
SALVIA L. Fam. Labiatae Rom. Salvie, jales (de gradina); Fr. Sange rouge; Engl. Scarlet Sage. Ung. Orvosi zsalva; Ger. Edler Salbei....
Statii meteorologice automate Principii generale de constructie si functionare Exemple Statiile meteorologice automate, comparativ cu cele...
INTRODUCERE Procesul tranzitiei de la economia supercentralizata la economia de piata a generat, în agricultura si dezvoltarea rurala a României,...