Fizică și Agrometeorologie

Curs
8.3/10 (4 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 131 în total
Cuvinte : 48208
Mărime: 1.29MB (arhivat)
Publicat de: Ramona Boca
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sef lucr.drd. Nicolae Cojocaru
U.S .A.M.V. IA ŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ INVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ

Cuprins

  1. I MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI 3
  2. II MĂSURĂTORI ŞI ERORI 9
  3. III NOŢIUNI DE MECANICĂ 14
  4. IV FENOMENE DE SUPRAFAŢĂ ŞI DE CONTACT 26
  5. V FENOMENE MOLECULARE DE TRANSPORT 30
  6. VI TERMODINAMICA 34
  7. VII RADIOACTIVITATE 43
  8. B. AGROMETEOROLOGIE
  9. I INTRODUCERE 49
  10. II ATMOSFERA ŞI RADIAŢIA 58
  11. III TEMPERATURA SOLULUI ŞI A AERULUI 63
  12. IV PRESIUNEA ATMOSFERICĂ 70
  13. V VAPORII DE APĂ ŞI PRECIPITAŢIILE 78
  14. VI EVAPORAREA ŞI EVAPOTRANSPIRAŢIA 88
  15. VII VÂNTUL 93
  16. VIII VREMEA ŞI MERSUL VREMII 103
  17. IX NOŢIUNI DE CLIMATOLOGIE 108
  18. X INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII PLANTELOR 111
  19. XI ACCIDENTE CLIMATICE (FENOMENE METEOROLOGICE DĂUNĂTOARE AGRICULTURII) 119
  20. BIBLIOGRAFIE 129

Extras din curs

CAPITOLUL MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI

2.1. Constituirea unui sistem. Un sistem de unităti este un ansamblu de unităti legate prin formule.

Teoretic, alegerea unitătilor se poate face în mod arbitrar, dar mărimile care intervin în diferite

domenii ale ştiintelor fizice nu sunt independente. Se ajunge atunci la un sistem “incoerent” în care

legile fac să intervină coeficienti numerici total inutili şi incomozi.

Ca urmare, se construieşte un sistem “coerent” urmărind o alegere triplă:

• alegerea unui număr minim de mărimi independente care să permită descrierea ansamblului

ştiintelor fizice: acestor mărimi le sunt asociate unitătile fundamentale.

• alegerea naturii acestor mărimi, scopul fiind ca unitătile fundamentale să fie definite cu cea

mai bună precizie posibilă: unitătile fundamentale sunt definite plecând de la etaloane

fundamentale (element material, de la care se utilizează o anumită proprietate).

• alegerea unor relatii de definitie a mărimilor derivate: unitătile sunt coordonate astfel încât

coeficientii numerici să fie cel mai frecvent egali cu 1.

Exemple:

Fiind fixate unitătile fundamentale pentru lungime şi pentru timp, unitatea derivată pentru viteză se

deduce din legea cea mai simplă, cea a mişcării rectilinii uniforme L = V T UV = ULxUT

-1 . In SI, V

se exprimă în ms-1.

• Din păcate, este imposibil să se facă să dispară simultan toti coeficientii numerici în toate

formulele; exemplul cel mai simplu este cel al unitătii de suprafată: dacă se alege “metrul pătrat”

(aria unui pătrat cu latura L: S=L2 ), aria unui cerc face să intervină constanta “π“, S=πR2. In

general, oricărei formule fizice care contine π i se asociază o geometrie care prezintă simetrie de

revolutie.

2.2. Unitătile fundamentale ale SI

Sistemul international are şapte unităti fundamentale (tabelul următor).

OBSERVAŢIE. Acestor unităţi fundamentale trebuie să li se adauge două unităţi numite

“suplimentare”:

Preview document

Fizică și Agrometeorologie - Pagina 1
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 2
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 3
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 4
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 5
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 6
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 7
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 8
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 9
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 10
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 11
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 12
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 13
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 14
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 15
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 16
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 17
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 18
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 19
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 20
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 21
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 22
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 23
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 24
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 25
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 26
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 27
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 28
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 29
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 30
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 31
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 32
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 33
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 34
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 35
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 36
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 37
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 38
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 39
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 40
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 41
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 42
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 43
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 44
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 45
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 46
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 47
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 48
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 49
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 50
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 51
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 52
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 53
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 54
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 55
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 56
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 57
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 58
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 59
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 60
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 61
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 62
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 63
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 64
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 65
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 66
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 67
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 68
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 69
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 70
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 71
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 72
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 73
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 74
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 75
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 76
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 77
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 78
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 79
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 80
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 81
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 82
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 83
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 84
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 85
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 86
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 87
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 88
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 89
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 90
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 91
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 92
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 93
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 94
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 95
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 96
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 97
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 98
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 99
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 100
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 101
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 102
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 103
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 104
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 105
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 106
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 107
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 108
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 109
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 110
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 111
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 112
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 113
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 114
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 115
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 116
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 117
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 118
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 119
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 120
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 121
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 122
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 123
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 124
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 125
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 126
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 127
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 128
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 129
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 130
Fizică și Agrometeorologie - Pagina 131

Conținut arhivă zip

  • Fizica si Agrometeorologie.pdf

Alții au mai descărcat și

Spațiul rural și dezvoltare rurală durabilă

Capitolul 1 SPAŢIUL RURAL ŞI DEZVOLTAREA RURALĂ DURABILĂ 1.1. Spaţiul rural: concept, noţiune, definiţie Termenul de spaţiu rural a fost şi este...

Curs Pedologie

INTRODUCERE Prezentul curs, CAPITOLUL I OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN AGRICULTURĂ 1.1. Obiectul şi definirea pedologiei Pedologia este...

Agrotehnică

INTRODUCERE Agrotehnica, după Gh. Ionescu Şişeşti, este ştiinţa factorilor de vegetaţie şi în primul rând a celor legaţi de sol, a modului de...

Dezvoltare rurală - note de curs, sinteze

INTRODUCERE Procesul tranzitiei de la economia supercentralizata la economia de piata a generat, în agricultura si dezvoltarea rurala a României,...

Pedologie

OBIECTUL ŞI ROLUL PEDOLOGIEI ÎN DEZVOLTAREA AGRICULTURII 1.1. OBIECTUL PEDOLOGIEI Pedologia este ştiinţa care se ocupă cu studiul solului (din...

Mașini agricole I

Capitolul I 1.GENERALIT????????I Procesul de producție reprezintă un proces tehnic complex prin intermediul căruia se obține un produs agricol,...

Cultura plantelor medicinale 3

Generalitati: Pentru utilizarea plantelor medicinale ca atare (preparate de uz intern sau extern) sau ca extracte în vederea obţinerii de...

Te-ar putea interesa și

Managementul Sistemelor de Irigații și Importanța Acestora

INTRODUCERE Lucrarea de faţă,este structurată în 3 capitole,ce tratează o problemă importantă pentru dezvoltarea sectorului agriicol din...

Studiul profilului ecologic care caracterizează ecosistemul viticol Stoenești

INTRODUCERE Ecologia sistemelor antropice viticole se ocupă cu implementarea în viticultură a legilor şi a principiilor ecologice. Acest lucru...

Norii

NORII Noțiuni generale Observării norilor i s-a acordat întotdeauna mare atenție în meteorologie. Dar, exactitatea metodelor aplicate pentru...

Hazarde climatice în România - seceta

Introducere Este cunoscut faptul că mediul înconjurător şi societatea umană suportă adesea acţiunea unor fenomene extreme periculoase cu origine...

Riscul Viscolelor pe Teritoriul Republicii Moldova

Introducere Meteorologie – Ştiinţă despre atmosferă care studiază legile după care se desfăşoară procesele şi fenomenele din atmosferă. Se mai...

Managementul Financiar la CMR

1. PREZENTAREA FIRMEI 1.1 PROFILUL FIRMEI Centrul Meteorologic Regional Transilvania Sud Sibiu este sucursala a Administratiei Nationale de...

Gestionarea și Valorificarea Patrimoniului Pedologic

1) Patrimoniul pedologic, definiţii, categorii Cu referinţă la termenul „patrimoniul pedologic” în vorbirea curentă sunt folosite mai multe...

Schimbările climatice

Schimbările Climatice reprezintă procesul cu caracterul cel mai global cu care se confruntă omenirea în acest secol din punct de vedere al...

Ai nevoie de altceva?