Fiziologie vegetală

Curs
7.5/10 (4 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 32 în total
Cuvinte : 21730
Mărime: 82.46KB (arhivat)
Cost: Gratis
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Cristina Slabu
Capitole VIII - IX

Extras din document

Creşterea este procesul de mărire stabilă şi ireversibilă a volumului şi greutăţii celulelor, ţesuturilor şi organelor plantei, datorită sporirii continue a cantităţii de substanţă uscată, ca urmare a unor procese biosintetice, de transformare şi depunere a substanţelor organice proprii.

Procesul de creştere începe de la o celulă ou, care prin diviziune, mărire în volum şi greutate şi diferenţiere în ţesuturi şi organe, formează caracterele speciei. În timpul creşterii are loc morfogeneza organelor vegetative: rădăcina, tulpina, frunzele etc.

Creşterea plantelor poate avea loc în tot cursul vieţii, datorită prezenţei unor puncte de creştere ce conţin ţesuturi meristematice, care funcţionează continuu, formând organe noi.

8.1. ETAPELE DE CREŞTERE CELULARĂ. PARTICULARITĂŢI DE CREŞTERE LA DIFERITE ORGANE

8.1.1. Etapele de creştere celulară

În procesul de morfogeneză a organelor vegetative, celulele plantelor parcurg trei etape de creştere: etapa creşterii embrionare, etapa creşterii prin extensie şi etapa diferenţierii celulare.

Etapa creşterii embrionare sau de diviziune are loc în ţesuturile meristematice, în care principala funcţie fiziologică a celulelor este diviziunea. Prin acest proces celulele se înmulţesc mărindu-şi numărul, dar nu şi dimensiunile. Celulele au dimensiuni mici şi o membrană celulozică subţire; raportul nucleo-plasmatic este ridicat, nucleul are poziţie centrală, iar vacuolele sunt mici şi numeroase, răspândite în protoplasmă.

Activitatea fiziologică de formare a protoplasmei constă în primul rând în proteosinteza intensă, favorizată de prezenţa acizilor nucleici, a unui echipament enzimatic bogat şi a unor hormoni stimulatori din grupa auxinelor şi citochininelor.

Etapa creşterii prin extensie celulară, de alungire sau elongaţie are loc în zonele cu poziţie subterminală. Prin acest proces celulele care şi-au încetat diviziunea îşi măresc volumul până la limitele normale, în special prin alungire.

Mărirea volumului se face pe baza pătrunderii apei în celule prin fenomenul de osmoză. Vacuolele mici îşi măresc volumul şi fuzionează într-o singură vacuolă, dispusă central. În sucul vacuolar se acumulează glucide solubile, acizi organici şi săruri minerale. Nucleul ia o poziţie periferică, iar citoplasma apare ca un strat periferic ce căptuşeşte membrana.

Ca urmare a creşterii în volum a protoplasmei are loc creşterea în suprafaţă a membranei celulare, celulozice prin procesul de interpătrundere sau intus-suscepţiune. Acest proces constă în intercalarea în spaţiile structurii reticulate a membranei celulozice de noi fibrile de celuloză produse de protoplasmă şi este favorizat de prezenţa acizilor nucleici şi a unor hormoni stimulatori din grupa auxinelor şi giberelinelor. Auxinele determină lărgirea ochiurilor din reţeaua celulozică, care devine laxă şi depune noi fibrile celulozice, iar membrana se reface.

La celulele din vârful rădăcinii şi tulpinii creşterea prin extensie este polară, pe când la celulele din frunze creşterea prin extensie este uniformă, pe toată suprafaţa.

Etapa diferenţierii celulare. Din etapele anterioare rezultă celule identice ca formă şi funcţii, care în etapa de diferenţiere se specializează morfo-fiziologic, rezultând ţesuturi şi organe.

Protoplasma suferă transformări importante prin apariţia unor organite de tipul plastidelor (verzi, roşii-portocalii, incolore), cu funcţii fiziologice distincte, de fotosinteză, depozitare etc. Membrana celulară creşte în grosime prin depunerea de celuloză, cutină, lignină, suberină etc. Fenomenul de depunere sau apoziţie are loc în sens centrifug la ţesuturile acoperitoare sau în sens centripet la ţesuturile conducătoare lemnoase sau mecanice.

Sensul diferenţierii organelor este controlat de raportul unor hormoni endogeni din grupa auxinelor şi a citochininelor. Auxinele dirijează rizogeneza, respectiv formarea rădăcinii, pe când citochininele caulogeneza, respectiv formarea tulpinii. Diferenţierea celulară este stimulată de apariţia hormonului inhibitor acid abscisic şi de lumină.

Preview document

Fiziologie vegetală - Pagina 1
Fiziologie vegetală - Pagina 2
Fiziologie vegetală - Pagina 3
Fiziologie vegetală - Pagina 4
Fiziologie vegetală - Pagina 5
Fiziologie vegetală - Pagina 6
Fiziologie vegetală - Pagina 7
Fiziologie vegetală - Pagina 8
Fiziologie vegetală - Pagina 9
Fiziologie vegetală - Pagina 10
Fiziologie vegetală - Pagina 11
Fiziologie vegetală - Pagina 12
Fiziologie vegetală - Pagina 13
Fiziologie vegetală - Pagina 14
Fiziologie vegetală - Pagina 15
Fiziologie vegetală - Pagina 16
Fiziologie vegetală - Pagina 17
Fiziologie vegetală - Pagina 18
Fiziologie vegetală - Pagina 19
Fiziologie vegetală - Pagina 20
Fiziologie vegetală - Pagina 21
Fiziologie vegetală - Pagina 22
Fiziologie vegetală - Pagina 23
Fiziologie vegetală - Pagina 24
Fiziologie vegetală - Pagina 25
Fiziologie vegetală - Pagina 26
Fiziologie vegetală - Pagina 27
Fiziologie vegetală - Pagina 28
Fiziologie vegetală - Pagina 29
Fiziologie vegetală - Pagina 30
Fiziologie vegetală - Pagina 31
Fiziologie vegetală - Pagina 32

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie Vegetala.DOC

Alții au mai descărcat și

Reacția Ecofiziologică a Grâului Față de Tipul de Fertilizare Organică

PARTEA GENERALĂ CAPITOLUL I IMPORTANŢA, BIOLOGIA ŞI ECOLOGIA GRÂULUI 1.1. IMPORTANŢA CULTURII GRÂULUI Grâul este cea mai importantă plantă...

Cercetări privind influența unor verigi tehnologice asupra producerii de sămânță la soiul de grâu de toamnă

INTRODUCERE Grija pentru folosirea la însămânţări a celor mai bune seminţe sau material săditor a preocupat pe om din momentul în care acesta a...

Sisteme Enzimatice

Scurt istoric Reactiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea vinului, a otetului, a berii si a branzei. O...

Rolul microelementelor în nutriția plantelor

NUTRIȚIA MINERALĂ A PLANTELOR Substanţele organice complexe ce alcătuiesc corpul plantelor şi asigură buna desfăşurare a proceselor fiziologice...

Fotosinteza și fotorespirația

Procesul prin care plantele autotrofe sintetizează primii compuși organici, cu ajutorul energiei solare, este cunoscut sub denumirea de fotosinteză...

Calitatea cariopselor de grâu, reflectată prin însușiri fizice, fiziologice și biochimice

GRÂUL Importanta Grâul este cea mai importanta planta cultivata, cu mare pondere alimentara. Suprafetele întinse pe care este semanat, precum si...

Bazele realizării producției agricole în condiții de stres

Productiile agricole se obtin in functie de modul in care s-au cultivat plantele, ce tratamente, conditii li s-au oferit.In cazul in care necesarul...

Calitatea semințelor și a materialului săditor

Scurt istoric Cadrul legislativ actual Cadrul organizatoric Cadrul general al tehnologiilor de cultura pentru producerea semintelor de legume....

Te-ar putea interesa și

Efectele Fertilizării Asupra Productivității Agricole

INTRODUCERE Am ales tema „Efectele fertilizării asupra productivităţii agricole” deoarece consider că ar fi interesant, dar mai ales util, să...

Cercetări Privind Influența Poluării asupra Desfășurării Proceselor Fiziologice la Unele Specii Lemnoase de Plante

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Manifestările exterioare ale intoxicărilor cu diferite noxe pot fi explicate în mare parte prin cercetări de fiziologie...

Preparate farmaceutice cu acțiune diuretică

CAPITOLUL I ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA APARATULUI EXCRETOR 1.1. Anatomia aparatului excretor Sistemul renal este alcătuit din : rinichi (organe...

Modificări Fiziologice la Porumb Produse de Excesul de Substanțe Nutritive

INTRODUCERE Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorită productivităţii foarte ridicate şi multiplelor...

Uleiuri vegetale funcționale

Introducere Uleiul vegetal este un tip de grăsime comestibilă. Materiile prime pentru producția de uleiuri vegetale sunt, în principal, semințele...

Rolul fiziologic al componentelor celulare ale celulei vegetale eucariote

Celula reprezintă unitatea morfologică, structurală și funcțională de bază a plantelor. Ea a fost descoperită în anul 1665 de către fizicianul...

Etapele generice ale creșterii plantei

1.FAZELE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE A CELULELOR La baza cresterii organismelor pluricelulare sta marirea numarului si dimensiunilor celulelor,...

Procese fiziologice și biochimice care se realizează în produsele agroalimentare de origine vegetală, pe timpul păstrării

INTRODUCERE Produsele agroalimentare vegetale, dupa recoltare, inca isi continua activitatea vitala, comportandu-se ca organisme vii. Pe perioada...

Ai nevoie de altceva?