Formarea si alcatuirea profilului de sol

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest curs prezinta Formarea si alcatuirea profilului de sol.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 4 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Profilul de sol constituie roca mai mult sau mai putin masiva initiala, care in timp, sub actiunea factorilor pedogenetici, a fost diferentiata intr-o serie de straturi numite orizonturi pedogenetice.

In functie de natura rocii, de durata si intensitatea actiunii factorilor pedogenetici, profilul de sol apare format dintr-o succesiune de orizonturi subparalele cu suprafata terenului cu o anumita grosime si alte insusiri specifice. Numarul, felul si succesiunea acestor orizonturi sunt caracteristice pentru tipul de sol si reprezinta manifestarea concreta a conditiilor de solificare si la un moment dat, starea de echilibru cu mediul inconjurator.

Solul se formeaza in urma interactiunii factorilor de solificare, materializata printr-o serie de procese numite procese pedogenetice.

1. Bioacumularea. Formarea orizonturilor A, O, si T

Bioacumularea consta in acumularea in straturile superioare ale solului, prin intermediul organismelor vegetale si animale, de materie organica aflata in diferite stadii de humificare. Humusul, format prin transformarea materiei organice, se integreaza treptat in partea minerala a solului fapt ce duce la diferentierea la suprafata a unui "orizont humifer" (orizontul A). In teren, efectul intens al bioacumularii este semnalat de prezenta si dezvoltarea unor specii din flora spontana: Urtica dioica, Sambucus ebulus, Chenopodium sp., etc. In conditiile persistentei indelungate a excesului de umiditate, se formeaza un orizont organic hidromorf de turba (orizont T), puternic acid pana la neutru. In conditiile vegetatiei de padure, deasupra orizontului A se acumuleaza cantitati mari de resturi vegetale nedescompuse sau numai partial transformate si se formeaza un orizont organic nehidromorf (orizont O).

2.Argilizarea. Formarea orizontului Bv

Argilizarea este un proces de transformare, care consta in imbogatirea unui orizont cu argila formata "in situ" prin alterarea silicatilor primari si formarea de silicati secundari si anume minerale argiloase. Orizontul in care are loc acest proces se numeste orizont B cambic si se noteaza cu simbolul "Bv". Este un orizont sarac in humus si se deosebeste de materialul parental din care provine prin culoare si prin structura. De aceea acest orizont se mai numeste B de culoare, B de structura sau B de alterare.

Acest orizont este specific pentru clasa cambisolurilor si pentru subtipurile cambice ale unor tipuri de sol.

3. Argiloiluvierea. Formarea orizonturilor Bt si E.

Argiloiluvierea este un proces de translocare si consta in indepartarea de particule argiloase, in stare de suspensie, din partea superioara a profilului si depunerea acestora mai in profunzime.

Orizontul unde se acumuleaza argila migrata din orizontul superior se numeste orizont B argiloiluvial sau B argic, notat cu simbolul Bt.

Acumularea argilei in orizontul Bt este insotita in mod obisnuit si de spalarea si respectiv acumularea oxizilor de Fe care imprima o culoare galbui roscata. Acest orizont poate fi identificat in teren dupa structura prismatica si culoarea mai inchisa decat a materialului parental.

Deasupra acestui orizont de iluviere a argilei (Bt), de unde s-a spalat argila si oxizii de Fe si a avut loc o imbogatire reziduala in silice de culoare deschisa, se formeaza un orizont eluvial notat cu E.

Orizontul aflat intr-o stare incipienta de eluviere se numeste orizont eluvial luvic si se noteaza cu El, iar cel intr-o faza mai avansata de eluviere se numeste orizont eluvial albic si se noteaza cu Ea.

Uneori deasupra orizontului Bt se formeaza un orizont atat de eluviere cat si de acumulare a humusului de tip mull. Acest orizont se numeste molic eluvial sau molic greic notat cu Ame.

Daca orizontul E patrunde in orizontul B sub forma de limbi, orizontul astfel format se noteaza cu E+B si spunem ca avem o trecere glosica sau alebuvica si apare numai la luvosolul glosic.

Speciile de plante, din flora spontana indicatoare a procesului de eluviere intensa (aciditate) sunt reprezentate de Apera spica-venti, Rumex acetosella s.a.

4. Chiluvierea sau podzolirea. Formarea orizonturilor Ea, Bhs si Bs

Chiluvierea consta in migrarea dintr-un orizont superior si acumularea in unul inferior a sescvioxizilor de fier si/sau aluminiu si uneori a fractiunilor humice solubile sub forma de chelati. In conditiile unui climat mai umed si mai rece si a unei acidifieri pronuntate a solutiei solului, sub paduri de rasinoase, descompunerea resturilor organice se face incet, cu formarea mai ales a acizilor fulvici iar in urma alterarii inaintate a silicatilor primari acestia se desfac in componentele de baza dintre care mai importante sunt silicea si sescvioxizii de Fe si Al. In aceste conditii se formeaza diversi compusi organici, cu Fe si Al denumiti organo-metalici sau chelati care migreaza in adancime dand nastere unui orizont eluvial si unui orizont iluvial. Orizontul eluviat se numeste orizont E albic (Ea) iar cel iluvial se numeste orizont B humico feriiluvial sau B spodic (Bhs).

Orizontul spodic in care se acumuleaza in cantitate mai mare sescvioxizi de Fe si Al are culoare portocalie si se mai numeste si orizont B feriiluvial (Bs).

Procesul genetic de cheluviere-chiluviere prin care in profilul de sol se individualizeaza orizonturile Ea si Bhs este caracteristic podzolirii humico-feriiluviale sau spodosolizarii.

Plantele indicatoare pentru procesul de podzolire (aciditate mai accentuata) sunt reprezentate de Vaccinium myrtillus, Nardus stricta s.a.

Fisiere in arhiva (1):

  • Formarea si alcatuirea profilului de sol.doc