Inginerie genetică vegetală

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 121 în total
Cuvinte : 38441
Mărime: 3.82MB (arhivat)
Cost: Gratis

Cuprins

1. STRUCTURA MOLECULARĂ A ACIDULUI DEZOXIROBONUCLEIC (ADN) 3

1.1. Structura primară a ADN-ului şi semnificaţia ei genetică 3

1 1 1 Semnificaţia genetică a structurii primare a ADN 5

1 2 Structura secundară a ADN-ului şi semnificaţia ei genetică 5

2 MARKERII MOLECULARI 9

2 1 Metode de marcare moleculară bazate pe restricţie enzimatică 11

2 1 1 Marcarea RFLP 11

2 1 2 Amprentarea genetică bazată pe ADN repetitiv 12

2 2 Metode de marcare moleculară bazate pe amplificarea PCR 14

2 2 1 Principiul reacţiei PCR 14

2 2 2 Markerii RAPD 17

2 2 3 Markerii SCAR 19

2 2 4 Markerii SSR (microsateliţi) 19

2 3 Metode de marcare moleculară bazate pe amplificarea PCR şi restricţie enzimatică 21

2 3 1 Markerii CAPS 21

2 3 2 Markerii AFLP 22

2 4 Aplicaţii 24

2 4 1 În ameliorare 24

2 4 2 În genetica populatională şi taxonomie 25

3 INGINERIA GENETICĂ 33

3 1 Tehnologia ADN-ului recombinant 33

3 1 1 Transformarea genetică la procariote 33

3 2 Secvenţierea ADNului 59

3 3 Mutageneza dirijată 62

3 4 Transformarea genetică la eucariote 67

3 4 1 Transformarea genetică prin metode indirecte 67

3 4 2 Transformarea genetică de tip SID (Site Directed Integration) 71

3 4 3 Transformarea genetică prin metode directe 72

3 4 4 Instabilitatea exprimării transgenelor 74

3 5 Realizări privind transformarea genetică a plantelor de cultură 75

3 5 1 Ameliorarea rezistenţei la virusuri 76

3 5 2 Ameliorarea rezistenţei la bacterii şi ciuperci 78

3 5 3 Ameliorarea rezistenţei la atacul dăunătorilor 80

3 5 4 Ameliorarea rezistenţei la erbicidele neselective 82

3 5 5 Ameliorarea calităţii 83

3 5 6 Producerea de noi compuşi 84

3 5 7 Ameliorarea rezistenţei la stresul abiotic (stresul osmotic, toxicitatea metalelor grele) 86

3 5 8 Manipularea sterilităţii mascule 89

3 6 Analiza obiectivă şi legislaţia referitoare la problematica Organismelor Modificate

Genetic (OMG urilor) 91

4 HIBRIDAREA ŞI CIBRIDAREA CELULARĂ 101

4 1 Hibridarea celulară 101

4 1 1 Obţinerea protoplastelor 101

4 1 2 Fuziunea protoplastelor 101

4 1 3 Izolarea celulelor hibride 103

4 1 4 Regenerarea plantelor hibride 104

4 1 5 Confirmarea naturii hibride 105

4 1 6 Importanţa hibridării celulare 105

4 2 Cibridarea celulară 107

5 HAPLOIDIA PRIN ANDRO ŞI GINOGENEZĂ 108

5 1 Haploidia prin androgeneză 108

5 2 Haploidia prin ginogeneză 108

5 3 Importanţa practică a haploidiei 109

6 VARIABILITATEA SOMACLONALĂ 111

7 BIBLIOGRAFIE 113

Extras din document

1 Structura moleculară a acidului dezoxirobonucleic (ADN)

1 1 Structura primară a ADN-ului şi semnificaţia ei genetică

Structura primară a ADN-ului este monocatenară, macromoleculară Macromolecula de ADN este de fapt, un heteropolimer alcătuit din mai multe subunităţi elementare numite nucleotide

Un nucleotid este alcătuit dintr-un radical fosforic (P), dezoxiriboză (dR) şi o bază

azotată (N), formula generală a unui nucleotid putând fi reprezentată astfel: P-dR-N

Dezoxiriboza este o glucidă cu cinci atomi de carbon (deci o pentoză), atomi notaţi de la 1' la 5' (fig 8 1) Radicalul fosforic este legat printr-o legătură esterică de atomul de carbon

5' Bazele azotate pot fi purinice şi pirimidinice Bazele azotate purinice sunt: adenina (6- aminopurina) şi guanina (2-amino, 6-oxipurina) având câte un nucleu purinic cu cinci atomi de carbon şi patru atomi de azot, atomi notaţi de la 1 la 9 (fig 1 2)

Figura 1 1: Dezoxiriboza, monozaharidă cu cinci atomi de carbon (pentoză)

Figura 1 2: Bazele azotate purinice

Bazele azotate pirimidinice sunt, de regulă, timina (2,6-dioxi, 5-metilpirimidina) şi citozina (2-oxi, 6-aminopirimidina), având câte un nucleu pirimidinic cu patru atomi de

carbon şi doi de azot, atomi notaţi de la 1 la 6 (fig 1 3)

Figura 1 3: Bazele azotate pirimidinice

Relativ în puţine cazuri în lumea vie pot să apară şi alte tipuri de baze azotate, cum ar fi de pildă 5-hidroximetilcizina sau 6-metiladenina, evidenţiate la unii fagi

Dezoxiriboza realizează legături l'-9 cu bazele azotate purinice şi legături l'-3 cu bazele azotate pirimidinice Dezoxiriboza împreună cu o bază azotată formează un nucleotid Celor patru tipuri de baze azotate le corespund următoarele tipuri de nucleotide: dezoxiadenozina; dezoxiguanozina; dezoxitimidina; dezoxicitidina Aceste nucleotide formează patru tipuri de nucleotide în urma legării radicalului fosforic de atomul de carbon 5' al dezoxiribozei:

- dezoxiadenozin 5'-monofosfat sau acidul dezoxiadenilic (dAMP);

- dezoxiguanozin 5'-monofosfat sau acidul dezoxiguanilic (dGMP);

- dezoxitimidin 5'-monofosfat sau acidul dezoxitimidilic (dTMP);

- dezoxicitidin 5'-monofosfat sau acidul dezoxicitidilic (dCMP)

Două nucleotide sunt legate de un radical fosforic prin legături monofosfodiesterice între atomii de carbon 5' şi 3' a dezoxiribozei aparţinând celor două

nucleotide vecine (Fig 1 4)

Monocatena de ADN este polarizată, în sensul că la unul din capete gruparea OH, aparţinând atomului de carbon 5' este esterificată în timp ce la celălalt capăt gruparea OH, aparţinând atomului de carbon

3' este liberă

Figura 1 4: structura primară a ADN

Preview document

Inginerie genetică vegetală - Pagina 1
Inginerie genetică vegetală - Pagina 2
Inginerie genetică vegetală - Pagina 3
Inginerie genetică vegetală - Pagina 4
Inginerie genetică vegetală - Pagina 5
Inginerie genetică vegetală - Pagina 6
Inginerie genetică vegetală - Pagina 7
Inginerie genetică vegetală - Pagina 8
Inginerie genetică vegetală - Pagina 9
Inginerie genetică vegetală - Pagina 10
Inginerie genetică vegetală - Pagina 11
Inginerie genetică vegetală - Pagina 12
Inginerie genetică vegetală - Pagina 13
Inginerie genetică vegetală - Pagina 14
Inginerie genetică vegetală - Pagina 15
Inginerie genetică vegetală - Pagina 16
Inginerie genetică vegetală - Pagina 17
Inginerie genetică vegetală - Pagina 18
Inginerie genetică vegetală - Pagina 19
Inginerie genetică vegetală - Pagina 20
Inginerie genetică vegetală - Pagina 21
Inginerie genetică vegetală - Pagina 22
Inginerie genetică vegetală - Pagina 23
Inginerie genetică vegetală - Pagina 24
Inginerie genetică vegetală - Pagina 25
Inginerie genetică vegetală - Pagina 26
Inginerie genetică vegetală - Pagina 27
Inginerie genetică vegetală - Pagina 28
Inginerie genetică vegetală - Pagina 29
Inginerie genetică vegetală - Pagina 30
Inginerie genetică vegetală - Pagina 31
Inginerie genetică vegetală - Pagina 32
Inginerie genetică vegetală - Pagina 33
Inginerie genetică vegetală - Pagina 34
Inginerie genetică vegetală - Pagina 35
Inginerie genetică vegetală - Pagina 36
Inginerie genetică vegetală - Pagina 37
Inginerie genetică vegetală - Pagina 38
Inginerie genetică vegetală - Pagina 39
Inginerie genetică vegetală - Pagina 40
Inginerie genetică vegetală - Pagina 41
Inginerie genetică vegetală - Pagina 42
Inginerie genetică vegetală - Pagina 43
Inginerie genetică vegetală - Pagina 44
Inginerie genetică vegetală - Pagina 45
Inginerie genetică vegetală - Pagina 46
Inginerie genetică vegetală - Pagina 47
Inginerie genetică vegetală - Pagina 48
Inginerie genetică vegetală - Pagina 49
Inginerie genetică vegetală - Pagina 50
Inginerie genetică vegetală - Pagina 51
Inginerie genetică vegetală - Pagina 52
Inginerie genetică vegetală - Pagina 53
Inginerie genetică vegetală - Pagina 54
Inginerie genetică vegetală - Pagina 55
Inginerie genetică vegetală - Pagina 56
Inginerie genetică vegetală - Pagina 57
Inginerie genetică vegetală - Pagina 58
Inginerie genetică vegetală - Pagina 59
Inginerie genetică vegetală - Pagina 60
Inginerie genetică vegetală - Pagina 61
Inginerie genetică vegetală - Pagina 62
Inginerie genetică vegetală - Pagina 63
Inginerie genetică vegetală - Pagina 64
Inginerie genetică vegetală - Pagina 65
Inginerie genetică vegetală - Pagina 66
Inginerie genetică vegetală - Pagina 67
Inginerie genetică vegetală - Pagina 68
Inginerie genetică vegetală - Pagina 69
Inginerie genetică vegetală - Pagina 70
Inginerie genetică vegetală - Pagina 71
Inginerie genetică vegetală - Pagina 72
Inginerie genetică vegetală - Pagina 73
Inginerie genetică vegetală - Pagina 74
Inginerie genetică vegetală - Pagina 75
Inginerie genetică vegetală - Pagina 76
Inginerie genetică vegetală - Pagina 77
Inginerie genetică vegetală - Pagina 78
Inginerie genetică vegetală - Pagina 79
Inginerie genetică vegetală - Pagina 80
Inginerie genetică vegetală - Pagina 81
Inginerie genetică vegetală - Pagina 82
Inginerie genetică vegetală - Pagina 83
Inginerie genetică vegetală - Pagina 84
Inginerie genetică vegetală - Pagina 85
Inginerie genetică vegetală - Pagina 86
Inginerie genetică vegetală - Pagina 87
Inginerie genetică vegetală - Pagina 88
Inginerie genetică vegetală - Pagina 89
Inginerie genetică vegetală - Pagina 90
Inginerie genetică vegetală - Pagina 91
Inginerie genetică vegetală - Pagina 92
Inginerie genetică vegetală - Pagina 93
Inginerie genetică vegetală - Pagina 94
Inginerie genetică vegetală - Pagina 95
Inginerie genetică vegetală - Pagina 96
Inginerie genetică vegetală - Pagina 97
Inginerie genetică vegetală - Pagina 98
Inginerie genetică vegetală - Pagina 99
Inginerie genetică vegetală - Pagina 100
Inginerie genetică vegetală - Pagina 101
Inginerie genetică vegetală - Pagina 102
Inginerie genetică vegetală - Pagina 103
Inginerie genetică vegetală - Pagina 104
Inginerie genetică vegetală - Pagina 105
Inginerie genetică vegetală - Pagina 106
Inginerie genetică vegetală - Pagina 107
Inginerie genetică vegetală - Pagina 108
Inginerie genetică vegetală - Pagina 109
Inginerie genetică vegetală - Pagina 110
Inginerie genetică vegetală - Pagina 111
Inginerie genetică vegetală - Pagina 112
Inginerie genetică vegetală - Pagina 113
Inginerie genetică vegetală - Pagina 114
Inginerie genetică vegetală - Pagina 115
Inginerie genetică vegetală - Pagina 116
Inginerie genetică vegetală - Pagina 117
Inginerie genetică vegetală - Pagina 118
Inginerie genetică vegetală - Pagina 119
Inginerie genetică vegetală - Pagina 120
Inginerie genetică vegetală - Pagina 121

Conținut arhivă zip

  • Inginerie Genetica Vegetala.doc

Alții au mai descărcat și

Determinarea diversității genetice la cais cu ajutorul markerilor moleculari RAPD

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE Cultura caisului prezintă importanţă deosebită atât pe plan mondial (ocupând locul 6 între principalele specii de pomi...

Apicultură

LP1 ÎNCADRAREA SISTEMATICĂ A ALBINELOR Albinele fac parte din marea clasă a insectelor. Această clasă cuprinde 32 de ordine, printre care şi...

Apicultură

-Importanta cresterii albinelor Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un loc important in evolutia vietii pe pamant. Inca din indepartatele...

Tehnologia malțului și a berii

MATERII PRIME FOLOSITE LA FABRICAREA BERII 1. Orzul Orzul este materia primă tradiţională pentru fabricarea berii, fiind puţin pretenţios din...

Tehnologia Vinului

Denumirea de OENOLOGIE îşi are originea în cuvintele greceşti ”oenos-vin”  şi ”logos-vorbire”, în sens mai larg ”ştiinţa vinificaţiei”. De fapt...

Apicultura

Noile cerinte care sunt adresate apicultorilor romani sunt multe si complexe.Cine vrea astazi sa exporte un produs apicol trebuie sa acorde...

Ameliorarea Plantelor

1.1. AMELIORAREA GRÂULUI Grâul este un aliment de bază care este principala sursă de hrana pentru aproximativ 40% din populaţie. Datorită...

Căpșunul și coacăzul negru

CĂPŞUNUL Importanţa culturii Datorită capacităţii mari de producţie, conţinutului ridicat de vitamina C şi alte substanţe nutritive, căpşunul...

Te-ar putea interesa și

Evoluția și perspectiva pieței produselor agroalimentare ecologice în România

INTRODUCERE Dacă ar fi sa definim agricultura ecologică în cel mai simplu mod, aceasta ar fi agricultura care furnizează consumatorilor alimente...

Influența organismelor modificate genetic

Introducere Transformarea genetică a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obţinerea primelor gene himere, în anii şaptezeci ai...

Influența Matricei și a Calității ADN asupra Detecției Organismelor Modificate Genetic în Diferite Produse Agricole și Alimentare

Introducere Transformarea genetică a plantelor a cunoscut un progres spectaculos, de la obţinerea primelor gene himere, în anii şaptezeci ai...

Dezvoltarea zonelor rurale prin creditare externă - Comuna Maliuc

INTRODUCERE Agricultura românească se află la un nou inceput. Lumea satului, specialişti, toţi cei care se dăruiesc lucrării pământului speră...

Organisme Modificate Genetic

Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde cel mai bine...

Modificarea genetică a organismelor

Cap I Modificarea Genetica a Organismelor 1.1. Mic istoric al cercetărilor OMG-urilor De când practică agricultura şi creşterea animalelor, omul...

Organisme Modificate Genetic

1.1 Definirea organismelor modificate genetic Organism Modificat Genetic sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o planta de...

Obținerea plantelor modificate genetic - transgenice

Cercetarile despre ADN au avut un important impact asupra medicinii. Prin tehnologia recombinarii ADN-ului se pot modifica microorganisme in asa...

Ai nevoie de altceva?